logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro
Stiinta

O sondă NASA va încerca să afle dacă Europa, un satelit al planetei Jupiter, poate găzdui forme de viaţă

Image

NASA urmează să lanseze luni o misiune spaţială către Europa, un satelit al planetei Jupiter şi totodată unul dintre cele mai promiţătoare locuri din Sistemul Solar care ar putea găzdui viaţă, pentru a afla dacă această lume acoperită de gheaţă, unde se crede că există un vast ocean subteran, este locuibilă, informează Reuters.

Europa Clipper, o sondă robotică alimentată cu energie solară, construită de NASA, va fi lansată la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral. Sonda va avea la bordul ei nouă instrumente ştiinţifice. După ce va parcurge o distanţă de 2,9 miliarde de kilometri, la finalul unei călătorii care va dura circa cinci ani şi jumătate, Europa Clipper se va plasa pe orbita planetei Jupiter în 2030.

După o amânare cauzată de uraganul Milton, NASA a programat o tentativă de lansare pentru luni, la ora 16:06 GMT.

Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi în special de oceanul cu apă sărată lichidă care se află, potrivit unor observaţii anterioare, sub crusta de gheaţă a satelitului natural Europa.

''Există dovezi foarte solide că ingredientele necesare vieţii există pe Europa. Dar trebuie să mergem acolo ca să aflăm'', a declarat cercetătorul planetar Bonnie Buratti, din cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA, coordonatorul adjunct al proiectului ştiinţific al misiunii.

''Vreau să subliniez: nu suntem o misiune pentru detectarea vieţii. Căutăm doar condiţii propice vieţii'', a adăugat Bonnie Buratti.

Europa Clipper este cea mai mare sondă construită vreodată de NASA pentru o misiune planetară. Are o lungime de circa 30,5 metri, o lăţime de 17,6 metri şi cântăreşte aproximativ 6.000 de kilograme. Este mai mare decât un teren de baschet graţie panourilor sale solare impresionante, care captează lumina solară pentru a alimenta instrumentele ştiinţifice, dispozitivele electronice şi alte subsisteme de la bordul său.

Sonda americană urmează să zboare pe lângă planeta Marte, apoi va reveni în proximitatea Terrei, folosind gravitaţia fiecărei planete pentru a-şi amplifica elanul, asemenea unei praştii. Are trei obiective ştiinţifice principale: estimarea grosimii stratului de gheaţă exterior de pe Europa, precum şi a interacţiunilor acestuia cu lichidul de dedesubt, aflarea compoziţiei acestui satelit natural şi determinarea geologiei sale.

NASA a planificat 49 de survolări la mică distanţă de Europa pe durata a trei ani.

Diametrul satelitului Europa este de circa 3.100 de kilometri la ecuator, echivalentul a circa 90% din cel al Lunii noastre. Stratul de gheaţă de pe Europa ar avea o grosime de 15-25 de kilometri şi pluteşte la suprafaţa unui ocean cu o adâncime de 60-150 de kilometri.

O lume oceanică

Satelitul Europa este considerat ''o lume oceanică''. Chiar dacă Europa are doar un sfert din diametrul Terrei, oceanul de sub suprafaţa sa ar putea conţine o cantitate de apă de două ori mai mare decât apa din oceanele terestre.

''Întrucât este o lume oceanică, Europa este foarte interesantă. Iar această misiune ne va ajuta să înţelegem o parte complexă a Sistemului Solar'', a spus Gina DiBraccio, directoarea diviziei de ştiinţă planetară din cadrul NASA.

Lumile oceanice, consideră Gina DiBraccio, ar putea fi un tip de corpuri cereşti frecvent întâlnit în afara sistemului nostru solar.

''Clipper va fi prima misiune complexă care ne va permite să caracterizăm habitabilitatea a ceea ce ar putea fi tipul cel mai des întâlnit de lume locuită în universul nostru'', a adăugat Gina DiBraccio.

În ciuda suprafeţei ostile şi reci, oamenii de ştiinţă cred că Europa ar putea avea capacitatea de a găzdui forme de viaţă. Bonnie Buratti a menţionat că există trei condiţii principale pentru existenţa vieţii: apă în formă lichidă, o anumită structură chimică - în special compuşi organici care ar putea servi drept hrană pentru organisme primitive - şi o sursă de energie.

Europa primeşte doar circa 4% din radiaţia solară pe care o primeşte Terra, care este de cinci ori mai aproape de Soare. Cercetătoarea americană a mai menţionat că Europa se flexează pe măsură ce orbita sa se apropie sau se îndepărtează de Jupiter, graţie atracţiei gravitaţionale puternice exercitată de planetă, un proces care produce căldură pe suprafaţa satelitului.

''Aceasta este sursa de energie pe care o avem'', a spus Bonnie Buratti.

Pe fundul oceanului de pe Europa, acolo unde apa întâlneşte mantaua de rocă, ar putea exista izvoare geotermale, unde căldura eliberează energie chimică.

''Ar putea fi similare cu izvoarele termale din adâncurile oceanelor Terrei, unde există viaţă primitivă şi unde se crede că se află originea vieţii pe Terra'', a adăugat Bonnie Buratti.

Instrumentul MASPEX al sondei spaţiale americane va analiza mostre de gaze în scopul studierii compoziţiei chimice a oceanului, suprafeţei şi atmosferei de pe Euroai. MASPEX va căuta ''molecule organice sofisticate care ar putea servi drept hrană în eventualitatea existenţei unor organisme primitive'', a adăugat Bonnie Buratti.

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Dintre cei 95 de sateliţi ai săi recunoscuţi oficiali, Europa este pe locul al patrulea ca mărime, după Ganymede, Callisto şi Io. Europa orbitează la circa 671.000 de kilometri de Jupiter.

Bonnie Buratti a spus că astfel de misiuni exploratorii descoperă mereu ceva ''la care nici nu ne-am fi gândit''.

''O să găsim ceva acolo - necunoscutul - care va fi atât de minunat, încât nici nu ni-l putem imagina în acest moment. Este lucrul care mă entuziasmează cel mai mult'', a adăugat ea. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)


Alte știri din categorie

Stiinta 2024-11-07 13:48:02

Cel mai mic cod QR din lume, creat de fizicieni germani

O echipă de fizicieni de la Universitatea din Münster, Germania, a creat cel mai mic cod QR din lume, reuşind astfel să intre în Guinness Book of Records, transmite joi agenţia DPA. Codul QR măsoară 5,38 micrometri pătraţi, fiind de aproximativ 20 de ori mai mic prin comparaţie cu precedentul record mondial deţinut de un grup de cer

Stiinta 2024-11-07 13:48:02

O gaură neagră primordială creşte într-un ritm ''extrem'', mai rapid decât se credea posibil

În centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, se ascunde o gaură neagră super-masivă, de aproximativ patru milioane de ori mai mare decât masa Soarelui, numită Sagittarius A*. De fapt, aceste obiecte, a căror masă creşte în timp prin consumul de materie care ajunge prea aproape de ele, se află în centrul celor mai mu

Stiinta 2024-11-06 00:00:01

Rusia va lansa doi sateliţi iranieni pe orbită la 5 noiembrie

Rusia va lansa marţi doi sateliţi iranieni pe orbită cu ajutorul unui lansator Soiuz, a declarat luni ambasadorul Iranului la Moscova, în contextul în care cele două ţări sancţionate de SUA îşi consolidează relaţiile ştiinţifice, informează Reuters. "În continuarea dezvoltării cooperării ştiinţifice şi tehnologice

Stiinta 2024-11-05 17:36:18

Primul satelit din lemn, lansat în spaţiu

Primul satelit din lemn din lume, conceput de specialişti japonezi, a fost lansat marţi în spaţiu, la bordul unei rachete SpaceX, în cadrul unei misiuni de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), transmite AFP. Satelitul experimental, numit LignoSat şi al cărui aspect seamănă cu un cub de lemn cu latura de doar 10 ce

Stiinta 2024-11-04 00:00:01

O maimuţă care ar dispune de tot timpul din Univers nu va putea rivaliza niciodată cu Shakespeare

Doi matematicieni au contestat "paradoxul maimuţei savante", o teorie ştiinţifică potrivit căreia, dacă ar dispune de suficient timp, o maimuţă care scrie pe o tastatură ar putea reproduce întreaga operă a lui Shakespeare, informează AFP. Acest experiment de gândire, conceput cu peste un secol în urmă, exprimă ideea că, dacă se disp

Stiinta 2024-11-01 12:54:36

Oamenii de ştiinţă au reconstruit chipul unui 'vampir' polonez care a trăit în urmă cu 400 de ani

Îngropată cu picioarele legate cu un lanţ prevăzut cu un lacăt şi cu o seceră de fier plasată în zona gâtului, "Zosia" nu ar fi trebuit să mai poată să se întoarcă vreodată din morţi, informează Reuters. Înmormântată într-un cimitir nemarcat din Pien, în nordul Poloniei, tânăra femeie era una dint

Stiinta 2024-10-31 13:33:50

Vulcanii de pe Terra au eliberat CO2 mult timp după ce erupţiile lor au încetat (studiu)

Zonele vulcanice masive au continuat să elibereze dioxid de carbon (CO2) în atmosfera Terrei mult timp după ce activitatea lor de suprafaţă a încetat, ceea ce ar putea explica durata anumitor episoade de schimbări climatice, conform unui studiu publicat miercuri, informează AFP. "Descoperirile noastre sunt importante deoarece

Stiinta 2024-10-30 00:00:02

China va trimite miercuri un nou echipaj spre staţia sa spaţială

China va trimite miercuri alţi trei astronauţi, inclusiv o femeie, spre staţia sa spaţială Tiangong, în cadrul unei misiuni menite să îi consolideze experienţa pe orbita Pământului şi să contribuie la pregătirile pentru "cucerirea" Lunii până în anul 2030, informează AFP. Marele obiectiv pe termen scurt

Stiinta 2024-10-29 00:00:01

Secretele genetice ale viespii orientale ar putea conduce la noi metode de dezintoxicare de alcool

Oamenii de ştiinţă israelieni au identificat viespea orientală ca fiind primul animal capabil să consume cantităţi mari de alcool fără să prezinte efectele nocive pe care majoritatea speciilor, inclusiv oamenii, le resimt de obicei, transmite agenţia TPS. Studierea modului în care aceste insecte metabolizeaz

Stiinta 2024-10-26 00:00:01

O capsulă SpaceX cu patru astronauţi la bord se îndreaptă spre Pământ

O capsulă SpaceX cu patru astronauţi la bord s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi se află pe drumul de întoarcere spre Pământ, după mai multe întârzieri cauzate de condiţiile meteorologice nefavorabile, a anunţat miercuri agenţia spaţială americană NASA, transmite DPA. Capsula spaţială SpaceX Dragon,

Stiinta 2024-10-25 10:33:53

Dimensiunile celei de-a treia cea mai lungă peşteră din lume, extinse la 437 km

Lungimea cunoscută a celei de-a treia cea mai lungă peşteră din lume a fost extinsă de la 409,9 km la 437,1 km în urma unei expediţii ştiinţifice recente, au anunţat joi oamenii de ştiinţă implicaţi, transmite agenţia Xinhua. Descoperirea a fost anunţată după încheierea celei de-a 23-a expediţii ştiinţifice internaţionale comune &i

Stiinta 2024-10-25 00:00:01

BTA: Preşedintele Radev i-a primit pe exploratorii bulgari din Antarctica

Preşedintele Rumen Radev a înmânat luni drapelul naţional membrilor celei de-a 33-a expediţii bulgare din Antarctica în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Sala Armelor din clădirea Preşedinţiei. Drapelul a fost acceptat de liderul expediţiei, prof. Christo Pimpirev. ''Azi, aducem un omagiu statului bulgar şi o

Stiinta 2024-10-21 00:00:01

Eutelsat foloseşte o rachetă aparţinând SpaceX pentru a lansa primii sateliţi de după fuziunea cu OneWeb

Eutelsat, companie aflată pe locul trei în topul celor mai mari operatori de sateliţi din lume după venituri, a lansat duminică 20 de sateliţi pentru reţeaua sa de comunicaţii, folosind o rachetă a companiei lui Elon Musk, SpaceX, transmite Reuters. Aceasta a fost prima lansare de sateliţi desfăşurată de Eutelsat după fuziunea de anul trecut cu compania

Stiinta 2024-10-20 13:50:00

Necropolă veche de 2.000 de ani, conţinând 12 schelete, descoperită la Petra (Iordania)

Arheologii au descoperit o necropolă veche de 2.000 de ani ce conţine 12 schelete, sub "Trezoreria" vechiului oraş Petra, în Iordania, transmite Live

Stiinta 2024-10-19 00:00:02

Astronomii au identificat originea meteoriţilor care au lovit Terra

Meteoriţii - roci provenite din spaţiu care cad pe Terra - au bombardat planeta noastră de la naşterea acesteia în urmă cu circa 4,5 miliarde de ani şi până în ziua de azi, provocând cel mai adesea pagube reduse, dar declanşând uneori şi cataclisme. Dar de unde provin mai exact aceste roci spaţiale? O nouă c

Subscribe to our mailing list!

We don't spam