Zonele vulcanice masive au continuat să elibereze dioxid de carbon (CO2) în atmosfera Terrei mult timp după ce activitatea lor de suprafaţă a încetat, ceea ce ar putea explica durata anumitor episoade de schimbări climatice, conform unui studiu publicat miercuri, informează AFP.

"Descoperirile noastre sunt importante deoarece identifică o sursă ascunsă de CO2 în atmosferă în momente de încălzire bruscă a climei Pământului, care au durat mult mai mult decât ne aşteptam", a explicat Benjamin Black, vulcanolog la Universitatea Rutgers-New Brunswick din Statele Unite, care a coordonat studiul efectuat de o echipă internaţională de specialişti în ştiinţe geologice.

"Credem că am găsit o piesă esenţială a puzzle-ului privind modul în care clima Pământului a fost perturbată şi, poate la fel de important, privind modul în care aceasta s-a redresat", a continuat Benjamin Black, într-un comunicat de presă care însoţeşte publicarea studiului în revista Nature Geoscience.

"Provinciile eruptive de mare amploare" ("Large igneous province" - LIP), regiuni vaste formate prin erupţii masive de magmă într-o perioadă geologică scurtă, sunt asociate cu patru dintre cele cinci extincţii în masă majore care s-au produs după apariţia formelor de viaţă complexe pe Pământ.

Aceste erupţii au emis cantităţi uriaşe de gaze în atmosferă, în special CO2 şi metan, ducând la încălzirea climei globale şi la acidificarea oceanelor.

În urmă cu 252 de milioane de ani, la sfârşitul Permianului, activitatea vulcanică intensă din una dintre aceste LIP-uri, denumită "Siberian Traps", a dus la cel mai sever episod de pierdere a biodiversităţii din istoria planetei noastre. Mai mult de 90% din speciile marine şi 70% din speciile terestre au dispărut.

Efectul de seră, concentraţia ridicată de CO2 şi perturbarea ciclului carbonului au persistat timp de aproximativ cinci milioane de ani, adică aproximativ trei milioane de ani după încheierea perioadei de activitate vulcanică.

Această redresare climatică mai lentă decât se preconiza pe baza modelelor climatice şi bio-geo-chimice îi intrigă de multă vreme pe oamenii de ştiinţă.

Există oare anumite praguri dincolo de care sistemele naturale de reglare a climei încep să cedeze? Şi dacă nu, atunci cum putem explica faptul că aceste episoade durează mult mai mult decât activitatea vulcanică ce le-a provocat?

CO2 antropic

Autorii studiului au compilat analize chimice ale eşantioanelor de lavă, au dezvoltat modele computerizate care simulează topirea în interiorul Pământului şi au comparat rezultatele cu arhivele climatice păstrate în rocile sedimentare înainte de a avansa ipoteza că faza de activitate vulcanică de suprafaţă nu a fost de fapt singura care a eliberat CO2.

Chiar şi atunci când erupţiile au încetat, producţia de magmă a continuat în adâncime, în scoarţa şi mantaua Terrei, şi a continuat să elibereze CO2, ducând la o încălzire prelungită a climei.

Dacă ipoteza acestei surse "ascunse" de dioxid de carbon va fi confirmată, ar putea însemna că "termostatul" Pământului funcţionează mai bine decât credeau oamenii de ştiinţă, susţin autorii studiului.

Acest tip de vulcanism "cu siguranţă nu poate explica schimbările climatice actuale", a precizat totuşi Benjamin Black.

Acest "fenomen rar şi excepţional de mare, capabil să mobilizeze suficientă magmă pentru a acoperi partea continentală a Statelor Unite sau Europa cu un strat de lavă cu grosimea de o jumătate de kilometru", s-a produs ultima dată pe Pământ în urmă cu 16 milioane de ani, subliniază el.

În prezent, carbonul eliberat în atmosferă de toţi vulcanii de pe Terra la un loc reprezintă "mai puţin de 1%" din emisiile de CO2 legate de activităţile umane, a explicat vulcanologul american.

"Studiul nostru sugerează că sistemele de control ale climei Pământului continuă să funcţioneze chiar şi în condiţii extreme", a mai spus Benjamin Black. Acest lucru îi oferă coordonatorului studiului "speranţa că procesele geologice vor fi capabile să elimine treptat CO2-ul de origine antropică din atmosferă, chiar dacă va fi nevoie de sute de mii până la milioane de ani". AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)