Săptămâna europeană 16-20 septembrie 2024
Prezentarea componenţei viitoarei Comisii Europene şi portofoliile alocate comisarilor propuşi de statele membre pentru mandatul 2024-2029, deschiderea, la Strasbourg, a sesiunii plenare a Parlamentului European (16-19 septembrie), rezoluţia PE privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, rezoluţia adoptată de eurodeputaţi privind ridicarea restricţiilor actuale, în contextul în care Ucraina nu îşi poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare şi rămâne expusă atacurilor asupra populaţiei şi infrastructurii sale, numirea deputaţilor în fiecare delegaţie a Parlamentului pentru mandatul 2024-2029, se află printre evenimentele perioadei amintite.
Comisia Europeană
La 17 septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Strasbourg componenţa viitoarei Comisii Europene şi portofoliile alocate comisarilor propuşi de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029, conform https://www.caleaeuropeana.ro/. Din perspectiva criteriilor care au stat la baza stabilirii poziţiilor de vicepreşedinţi executivi, inclusiv cel al parităţii de gen, Ursula von der Leyen a desemnat 4 femei în aceste poziţii şi 2 doi bărbaţi. Ea a indicat că din totalul celor 27 de comisari europeni, 11 vor fi femei şi 16 bărbaţi, reprezentând un raport 40%-60%.
"Întregul colegiu este angajat în favoarea competitivităţii! Am eliminat vechile procese fragmentate şi rigide", a subliniat Ursula von der Leyen, arătând că noua echipă de comisari europeni reflectă principalele recomandări ale raportului Draghi, şi anume consolidarea suveranităţii tehnologice, a securităţii şi democraţiei, construirea unei economii competitive, decarbonizate şi circulare, cu o tranziţie echitabilă pentru toţi, elaborarea unei strategii industriale îndrăzneţe care să aibă în centrul său inovarea şi investiţiile, stimularea coeziunii europene şi a regiunilor, sprijinirea oamenilor, a competenţelor şi a modelului social, potrivit https://ec.europa.eu/.
Colegiul Comisarilor Europeni 2024-2029 va fi compus din şase vicepreşedinţi executivi, conform nominalizărilor anunţate de von der Leyen. Totodată, fiecare vicepreşedinte executiv va avea un portofoliu asupra căruia să se concentreze şi pentru care va trebui să lucreze cu alţi comisari.
Cei şase vicepreşedinţi executivi sunt: Teresa Ribeira (Spania, PES) - vicepreşedinte executiv pentru tranziţie curată, echitabilă şi competitivă şi comisar european responsabil pentru politica de concurenţă; Henna Virkkunen (Finlanda, PPE) - vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie şi comisar european pentru digitalizare şi tehnologii; Stéphane Séjourné (Franţa, Renew Europe) - vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială, va deţine şi poziţia de comisar european pentru industrie, IMM-uri şi piaţă unică; Kaja Kallas (Estonia, Renew Europe) - vicepreşedinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, va fi responsabilă de acţiunea externă a UE; Roxana Mînzatu (România, PES) - vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţe şi pregătire pentru situaţii de criză, va fi şi comisar european pentru competenţe, educaţie şi cultură, locuri de muncă de calitate şi drepturi sociale; Raffaele Fitto (ECR, Italia) - vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme, va deţine şi portofoliul de comisar european pentru politica de coeziune, dezvoltarea regională şi oraşe.
Celelalte 20 de portofolii din Comisia Europeană vor fi ocupate de: Maro efčovič (Slovacia, PES) - comisar european pentru comerţ şi securitate economică (include şi politica vamală) şi comisar pentru relaţii interinstituţionale şi transparenţă; Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) - comisar european pentru economie şi productivitate şi comisar pentru implementare şi simplificare; Dubravka uica (Croaţia, PPE) - comisar european pentru Mediterana şi responsabilă pentru vecinătatea sudică extinsă; Olivér Várhely (Ungaria, Patrioţi pentru Europa) - comisar european pentru sănătate şi bunăstarea animalelor; Wopke Hoekstra (Ţările de Jos, PPE) - comisar european pentru climă, creştere netă zero şi creştere curată. Va fi, de asemenea, responsabil pentru impozitare; Andrius Kubilius (Lituania, PPE) - comisar european pentru apărare şi spaţiu, va lucra la dezvoltarea Uniunii Europene de Apărare şi la stimularea investiţiilor şi a capacităţii industriale; Marta Kos (Slovenia, Renew Europe) - comisar european pentru extindere şi responsabil pentru vecinătatea estică. Va lucra la sprijinirea Ucrainei şi la continuarea lucrărilor de reconstrucţie, va sprijini ţările candidate pentru a le pregăti pentru aderare; Jozef Síkela (Cehia, Independent) - comisar european pentru parteneriate internaţionale, va conduce activitatea privind Global Gateway; Costas Kadis (Cipru, PPE) - comisar european pentru pescuit şi oceane; Maria Luís Albuquerque (Portugalia, PPE) - comisar european pentru servicii financiare şi uniunea economiilor şi investiţiilor; Hadja Lahbib (Belgia, Renew Europe) - comisar european pentru pregătire şi gestionarea crizelor; Magnus Brunner (Austria, PPE) - comisar european pentru afaceri interne şi migraţie; Jessika Roswall (Suedia, PPE) - comisar european pentru mediu, rezilienţa apei şi o economie circulară competitivă; Piotr Serafin (Polonia, PPE) - comisar european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică; Dan Jorgensen (Danemarca, PES) - comisar european pentru energie şi locuinţe; Ekaterina Zaharieva (Bulgaria, PPE) - comisar european pentru cercetare şi inovare; Michael McGrath (Irlanda, Renew Europe) - comisar european pentru democraţie, justiţie şi statul de drept; Apostolos Tzitzikostas (Grecia, PPE) - comisar european pentru transport durabil şi turism; Christophe Hansen (Luxemburg, PPE) - comisar european pentru agricultură şi alimentaţie; Glenn Micallef (Malta, PES) - comisar european pentru echitate între generaţii, cultură, tineret şi sport, potrivit https://ec.europa.eu/ şi https://www.caleaeuropeana.ro/.
Parlamentul European
Preşedinta Roberta Metsola a deschis sesiunea plenară a Parlamentului European din 16-19 septembrie, abordând patru subiecte: consecinţe ale vremii extreme în Europa Centrală şi de Est; doi ani de la asasinarea lui Jina Mahsa Amini; un moment de reculegere în memoria eurodeputatului Predrag Fred Matić (1962-2024); dezbatere şi rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Europa, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
Preşedinta a subliniat poziţia UE, în contextul dezastrului produs de vremea extremă în Europa Centrală şi de Est, spunând că aceasta "trebuie să îşi joace rolul şi să continue să facă tot ce este necesar pentru a ajuta". "Vremea extremă şi inundaţiile din Polonia, Ungaria, Austria, România, Cehia, Slovacia şi Germania au fost devastatoare, la fel ca şi impactul brutal al incendiilor majore din Portugalia", a spus preşedinta Metsola. "Gândurile noastre sunt către cei care şi-au pierdut pe cei dragi, casele lor, cu cei dispăruţi şi cu cei care au intervenit şi cu toţi cei care încă se luptă", a adăugat ea.
A amintit apoi de cei doi ani care s-au scurs de la asasinarea tinerei iraniene Jina Mahsa Amini. "La doi ani după ce Jina Mahsa Amini a fost ucisă cu brutalitate în Iran, Parlamentul stă mândru alături de femeile şi bărbaţii curajoşi care continuă să lupte pentru egalitate, demnitate şi libertate", a spus preşedinta Metsola.
Deputaţii au păstrat un minut de reculegere în onoarea europarlamentarului Predrag Fred Matić, care a murit pe 23 august. "Campion al dreptăţii sociale, al drepturilor omului şi al egalităţii, el a influenţat politicile şi a schimbat vieţi", a spus preşedinta PE.
Într-o rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, adoptată joi, 19 septembrie, eurodeputaţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecţie civilă al UE. Aceştia au solicitat finanţare suficientă şi actualizată pentru a spori gradul de pregătire şi a îmbunătăţi consolidarea capacităţilor, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceştia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie "proporţional cu creşterea numărului şi a gravităţii dezastrelor naturale în întreaga Europă", îndemnând Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru ţările afectate şi solicitând punerea la dispoziţie şi a altor tipuri de sprijin tehnic şi financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune. Pe termen lung, rezoluţia solicită mai multe investiţii ale UE în rezilienţa regională şi locală şi solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze şi mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice şi pe adaptarea la acestea, conform https://www.europarl.europa.eu/.
Eurodeputaţii şi-au exprimat dorinţa ca un plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunţat în orientările politice ale preşedintei von der Leyen pentru Comisia 2024-2029, să fie prezentat rapid de către Comisie. Un astfel de plan este necesar pentru a consolida rezilienţa UE, a asigura adaptarea la impactul schimbărilor climatice şi a coordona acţiunile naţionale privind pregătirea, planificarea şi cooperarea transfrontalieră. Deputaţii au subliniat, de asemenea, necesitatea unor investiţii urgente în măsuri de gestionare a inundaţiilor şi de prevenire a riscurilor de inundaţii.
Numai în ultimii 30 de ani, inundaţiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3.000 de vieţi omeneşti şi cauzând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde euro. Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie la nivel mondial şi în Europa.
În rezoluţia adoptată de eurodeputaţi la 19 septembrie, cu 425 voturi pentru, 131 împotrivă şi 63 abţineri, se arată că, fără ridicarea restricţiilor actuale, Ucraina nu îşi poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare şi rămâne expusă atacurilor asupra populaţiei şi infrastructurii sale, se arată pe https://www.europarl.europa.eu/.
Eurodeputaţii au subliniat că livrările insuficiente de muniţie şi restricţiile privind utilizarea acestora riscă să submineze impactul eforturilor depuse până în prezent şi regretă volumul în scădere al ajutorului militar bilateral acordat Ucrainei de către ţările UE. Aceştia şi-au reiterează apelul adresat statelor membre de a-şi îndeplini angajamentul din martie 2023 de a livra Ucrainei un milion de cartuşe de muniţie şi de a accelera livrarea de arme, sisteme de apărare aeriană şi muniţie, inclusiv rachete Taurus. Au reafirmat, de asemenea, poziţia potrivit căreia toate ţările UE şi aliaţii NATO ar trebui să se angajeze în mod colectiv şi individual să acorde Ucrainei un sprijin militar anual de cel puţin 0,25% din PIB-ul lor.
Rezoluţia solicită statelor membre ale UE să menţină şi să extindă politica de sancţiuni a Consiliului împotriva Rusiei, Belarusului şi ţărilor şi entităţilor din afara UE care furnizează Rusiei tehnologii militare şi cu dublă utilizare. Deputaţii au condamnat transferul recent de rachete balistice de către Iran în Rusia şi au solicitat sancţiuni consolidate atât împotriva Teheranului, cât şi a Coreei de Nord pentru a le împiedica să sprijine războiului Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, aceştia doresc ca mai multe persoane şi entităţi chineze să fie adăugate pe lista de sancţiuni a UE, precum şi măsuri mai stricte pentru a aborda în mod sistematic problema eludării sancţiunilor de către întreprinderi cu sediul în UE, părţi terţe şi ţări din afara UE.
Invitând UE şi statele sale membre să depună activ eforturi pentru a obţine un sprijin internaţional cât mai larg posibil pentru Ucraina şi a identifica o soluţie paşnică la război, deputaţii au afirmat că orice astfel de soluţie trebuie să se bazeze pe respectarea deplină a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Aceştia consideră, de asemenea, că responsabilitatea pentru crimele de război şi plăţi de despăgubire şi de altă natură ale Moscovei sunt aspecte esenţiale ale oricărei soluţii. În acest scop, deputaţii doresc ca UE şi partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune să instituie un regim juridic solid pentru confiscarea activelor deţinute de statul rus şi îngheţate de UE, ca parte a eforturilor de a despăgubi Ucraina pentru daunele masive pe care le-a suferit.
La 19 septembrie, grupurile politice şi deputaţii neafiliaţi au anunţat deputaţii care au fost numiţi în fiecare delegaţie a Parlamentului European, pentru mandatul 2024-2029, se arată pe https://www.europarl.europa.eu/.
Parlamentul European va avea 48 de delegaţii interparlamentare în această legislatură - cu patru mai multe decât în legislatura 2019-2024. Grupurile politice şi deputaţii neafiliaţi decid pe plan intern deputaţii care fac parte din fiecare delegaţie. Procesul de înfiinţare a delegaţiilor Parlamentului este prevăzut în articolul 229 din Regulamentul de procedură, care prevede că componenţa delegaţiilor trebuie să asigure, pe cât posibil, reprezentarea echitabilă a statelor membre, a opiniilor politice şi de gen, în timp ce nicio delegaţie nu poate avea mai mult de o treime dintre deputaţii săi, care să provină din aceeaşi ţară.
Delegaţiile interparlamentare menţin relaţii şi fac schimb de informaţii cu parlamentari din alte ţări, regiuni şi organizaţii pentru a promova valorile fundamentale ale UE: libertatea, democraţia, respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi statul de drept. Doar delegaţiile oficiale, autorizate în mod corespunzător de Conferinţa preşedinţilor, au permisiunea să desfăşoare activităţi în numele Parlamentului European şi să reprezinte poziţia acestuia. Preşedinţii şi vicepreşedinţii delegaţiilor vor fi aleşi în cadrul reuniunilor constitutive din 30 septembrie şi 3 octombrie. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)
Alte știri din categorie
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul
O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială
Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de
O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim
Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder