Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitatea politică europeană este o platformă nouă (2022) de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea, în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, informează site-urile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://www.gov.uk/.
Discuţiile vor începe cu o sesiune plenară privind provocările în materie de securitate.
Sesiunea plenară va fi urmată de patru sesiuni în format restrâns pe temele migraţiei şi securităţii economice.
Sesiunea privind migraţia va acoperi toate aspectele migraţiei, în timp ce în cadrul sesiunii privind securitatea economică se va discuta, de asemenea, despre conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informaţiei, precum şi a comerţului mondial.
Preşedinţii fiecărei mese rotunde vor prezenta un rezumat al discuţiilor în cadrul celei de-a doua sesiuni plenare. CPE se va încheia cu intervenţii în plen pe temele dezbătute la sesiunile în format restrâns.
***
Până în prezent, Comunitatea politică europeană s-a reunit de patru ori în Cehia, Republica Moldova, Spania şi Regatul Unit.
Prima reuniune a Comunităţii politice europene, ce a reunit lideri de pe întregul continent, a avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Liderii participanţi au discutat atunci, în principal, probleme de pace şi securitate, cu accent pe războiul Rusiei în Ucraina şi criza energetică.
În marja reuniunii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian. Armenia a fost de acord să faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul, care să dureze două luni. Azerbaidjanul a fost de acord să coopereze cu această misiune în ceea ce îl priveşte.
În cadrul următoarei reuniuni, desfăşurate la 1 iunie 2023, în Republica Moldova, şefii de stat şi de guvern au discutat despre eforturile comune pentru pace şi securitate, rezilienţă energetică şi conectivitate şi mobilitate în Europa.
A treia reuniune a Comunităţii politice europene s-a desfăşurat la 5 octombrie, la Granada, în Spania, conform https://www.epcsummit2023.md/ şi https://www.consilium.europa.eu/. La reuniunea din 5 octombrie au participat 44 de şefi de stat sau guvern, inclusiv preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, alături de liderii UE: preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola şi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. De la reuniunea la nivel au lipsit preşedinţii Turciei şi Azerbaidjanului. Liderii au discutat despre modalităţile prin care Europa poate deveni mai rezilientă, mai prosperă şi mai geostrategică, scrie https://www.consilium.europa.eu/. De asemenea, în marja reuniunii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, convenind acordarea de asistenţă umanitară suplimentară Armeniei. Liderii europeni au solicitat Armeniei şi Azerbaidjanului să îi elibereze pe toţi deţinuţii şi să coopereze pentru a aborda soarta persoanelor dispărute.
Cea de-a patra reuniune a comunităţii politice europene a reunit lideri de pe întregul continent la Palatul Blenheim, în Oxfordshire, Regatul Unit. Liderii şi-au reafirmat, în context, sprijinul continuu pentru Ucraina şi au purtat discuţii privind energia şi conectivitatea, securitatea şi democraţia, precum şi migraţia, informează https://www.consilium.europa.eu/.
***
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică, interguvernamentală, care îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european.
"Am convenit să lansăm comunitatea politică europeană, cu scopul de a reuni ţările de pe continentul european şi de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiţia noastră este să aducem împreună lideri pentru a purta discuţii de pe poziţii de egalitate şi să încurajăm dialogul politic şi cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii Europei în ansamblu", menţionează preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare de invitaţie adresată membrilor Consiliului European (reunit la Praga, la 7 octombrie 2022) şi citată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene aparţine preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Pe 19 mai 2022, preşedintele Macron a explicat că eventuala ''comunitate politică europeană'' ar fi ''complementară'' procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu ''o alternativă'' la acesta, conform AFP. Acest nou format ar viza ''crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la esenţa noastră de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană'', a mai spus Macron, în contextul vizitei preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris.
La 27 iunie 2022, Palatul Elysee a transmis, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, că prim-ministrul britanic, Boris Johnson, este interesat de proiectul francez al comunităţii politice europene, care ar permite "reangajarea" Regatului Unit în Europa după Brexit, potrivit AFP. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: consilium.europa.eu
Alte știri din categorie
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul
O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială
Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de
O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim
Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder