logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro
Flux Documentare

FRAGMENT DE ISTORIE: A fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan (20 septembrie 1974)

Image

Construit între anii 1970-1974, la realizarea spectaculosului drum, care a implicat şi numeroase sacrificii, ''au lucrat mii de oameni (...) militarii forţelor armate, unităţi de genişti, care au adus o contribuţie hotărâtoare la realizarea Transfăgărăşanului'' şi ''mii de muncitori, mineri, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi la unităţile Ministerelor Energiei Electrice, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor'', potrivit relatărilor presei de la acea vreme (''România Liberă'', 21 septembrie 1974).

"Au fost mai întâi trei ani de studiu, de elaborare a proiectului şi de pregătiri (1967-1969). Transfăgărăşanul a fost conceput, mai întâi, pentru caracteristici de drum forestier, cu un singur fir, între barajul hidrocentralei de pe Argeş şi până în comuna Arpaşul de Jos, peste masivul Făgăraşului, trecând prin valea Capra, pe lângă lacul Bâlea şi apoi pe la Bâlea Cascadă. Proiectanţii povestesc acum despre marile dificultăţi pe care au trebuit să le depăşească. Existau, desigur, studii topometrice pe curbe de nivel, dar ele nu puteau urmări întocmai configuraţia exactă a tuturor accidentelor de relief. Aşa încât proiectarea s-a făcut, practic, în multe etape, din aproape în aproape, străbătând cu pasul fiecare metru, iar acolo unde acest lucru nu era posibil - şi au fost nenumărate asemenea locuri, mai ales pe versantul nordic, pe unde nu erau poteci şi pe care nimeni, niciodată, nici măcar sălbăticiunile munţilor nu le străbătuseră - acolo au fost chemaţi în ajutor alpiniştii şi vânătorii de munte care au făcut măsurătorile agăţaţi în frânghii, suspendaţi deasupra marilor prăpăstii. Începuse construcţia, se executase o parte din ea când s-a văzut că ar fi posibilă, totuşi, realizarea unui drum cu două fire de circulaţie... În februarie 1971, proiectanţii şi-au reluat, astfel, munca. Conceperea acestui drum, proiectarea, trasarea, şi echiparea lui cu lucrări de artă (poduri, viaducte, podeţe) sau de asigurare (ziduri de sprijin, paraavalanşe, copertine, drenuri, consolidări etc.) au fost, prin ele însele, un examen de capacitate pentru gândirea ştiinţifică şi tehnică românească." se arăta într-un articol scris la zece ani de la inaugurarea acestui drum ("Scânteia", 18 mai 1984).

 

 

Inaugurarea oficială a Trănsfăgărăşanului, 1974.

Foto: (c)  ION DUMITRU /Arhiva istorică AGERPRES  


Tot presa scria că lucrările, demarate în luna martie a anului 1970, au fost realizate în condiţii meteorologice grele: ''Din martie 1970, de când geniştii au primit această misiune, atacul s-a articulat după o tactică şi o strategie ferme, zi de zi. Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat ca şi pe vreme bună: cei de la înaintări s-au căţărat pe ţancuri legându-se cu coarde de vreun brad şi acolo unde nu mai erau brazi de-un colţ de stâncă: au săpat găuri adânci cu ranga şi cu târnăcopul, au cărat explozibilul, au dat foc fitilelor detonante şi numai ei ştiu cum s-au grăbit spre adăposturi; buldozeriştii au împins vagoane de rocă, conducându-şi maşinile la înălţimile la care zboară avioanele, pe acolo pe unde nu trecuse picior de om, drum tăiat în stâncă la marginea unor adâncimi de zeci şi de sute de metri (...).'' (''Scânteia'', 17 iunie 1971)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES   


"Marele asalt a început în martie 1970, de la extremităţi: în Nord - de la Cârţişoara şi "Glăjărie"; în sud - de la Căpăţâneni şi Cumpăna, din preajma lacului Vidraru. De la început cu vreme rea, cu ninsori şi ploi apăsătoare. Mai ales pentru versantul nordic, unde vremea rea ocupă cea mai mare parte a anului, se potriveşte gluma care spune că "acolo, vara trecută a fost într-o joi". Confruntându-se de la început cu asprimea locurilor, ostaşii s-au desprins treptat cu muntele şi, în efortul de a-l îngenunchea, au cucerit drumul metru cu metru. În nord, au urcat mai întâi până la "Glăjărie", unde şi-au stabilit o "bază de atac", apoi până la cabana de la Cascada Bâlea, unde şi-au aşezat "garnizoana de sus" - cum au numit-o - pentru a ataca din două direcţii. Pe versantul sudic, acceaşi tactică, dar din capul locului cu mari dificultăţi.", completa peste ani şi publicaţia "Scânteia" din 18 mai 1984.

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES    


Unul dintre cei care au muncit pe acest şantier, sergentul Negotei Gheorghe, citat de ziarul ''Scânteia'' din 17 iunie 1971, spunea: "Am venit pe acest şantier la data de 16 aprilie 1970. Prima dată mi-a venit să plâng când am văzut condiţiile foarte grele şi mai ales timpul foarte urât, cu ploi şi ninsoare. Am lucrat la taluzatul drumului... timp de două săptămâni, după aceea la Bâlea-Cascadă. Am început un lucru mai greu cu materiale explozive. Am lucrat până la 6 august la traseul de la Piatra-Albă până la cabană, după aceea, am muncit la un alt traseu, Piatra Albă-Bâlea Lac. Aprovizionarea se făcea greu...funicularul se strica de multe ori, trebuia sa mergem jos în tabără să aducem alimentele cu spatele, noaptea, ziua."

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES     


Transportul utilajelor grele a pus, de asemenea, probleme: ''Ca să ridice, de pildă, la 'Piatra Dracului' (1.800 metri), un buldozer, ei l-au demontat, transportând, apoi, bucată cu bucată la punctul de lucru." (''România Liberă'', 21 septembrie 1974)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES    


Eliberarea zonelor, pe unde urma să fie realizată şoseaua, de trunchiurile copacilor dar şi de tonele de rocă, a presupus, de asemenea, o muncă titanică: "Spre Bâlea Cascadă, oamenii au dezrădăcinat 7.500 de buturugi pe km liniar, fiecare având un diametru de peste 30 cm. Ostaşii de pe buldozer au condus cu precizie milimetrică maşinile lor pe margini de hăuri ameţitoare, înlăturând din cale mii şi mii de tone de arocamente. Lucrările s-au executat în condiţii deosebit de grele şi datorită intemperiilor naturii. Ploaia şi nămeţii, care uneori au atins 6-7 metri, au impus deseori reluarea şi refacerea integrală a unor porţiuni de drum.'' (''România Liberă'', 21 septembrie 1974)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES     


La realizarea celor peste 90 de kilometri de şosea, ''în total au fost făcute cca 4 milioane mc de derocări şi terasamente, peste 290 mii mc de zidărie, peste 830 de lucrări transversale, din care 28 poduri şi viaducte în beton şi fier, 550 de podeţe, 80 km de parapeţi precum şi un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu.'' (''România Liberă'', 21 septembrie 1974)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES      


În ceea ce priveşte tunelul de 889 de metri, presa relata: "Sub vârful Paltin, la peste 2.000 de metri, a fost construit tunelul de trecere prin judeţul Argeş. Inginerul Iosif Caitar de la I.S.P.H. Bucureşti a fost unul dintre proiectanţii lui principali: "N-a fost uşor, dar oamenii au răzbit. N-a fost uşor, deoarece un tunel la o astfel de altitudine - 2.040 de metri - nu s-a mai construit în ţara noastră. Ca să-l proiectezi, trebuia să faci ridicări minuţioase în teren. Or, terenul îşi cerea aptitudini de alpinist. Creasta aici la Paltinu are 2.280 de metri. Atunci am apelat la sprijinul unui alpinist pasionat, topometristul Virgil Popescu, care a făcut măsurătorile din stâncă în stâncă. Practic acest tunel l-a proiectat din mers, mână în mână cu constructorii, ajungând în cele din urmă la soluţia cea mai economicoasă posibil, păstrând aproape pe toată lungimea roca naturală." ("România Liberă", 21 septembrie 1974)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES       


"Aşa s-a muncit timp de patru ani la construirea drumului naţional Transfăgărăşan. Aşa s-a deschis metru cu metru, front de lucru pentru cele 580 de utilaje şi 1100 de mijloace auto folosite la uriaşa construcţie rutieră ce traversează Munţii Făgăraş.", scria şi "România Liberă" din 23 septembrie 1974. "A fost folosit un arsenal tehnic considerabil: 100 de buldozere, 60 de excavatoare, 200 de motocrompresoare, 300 de autobasculante mare, plus ateliere şi baze tehnice", completa "Scânteia" din 18 mai 1984.

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES        


Ceremonia de inaugurare a Transfăgărăşanului a fost evocată în presa vremii, fiindu-i dedicate ample reportaje. "Festivitatea inaugurării Drumului Transfăgăraşan a avut loc la punctul său cel mai înalt, pe platoul de la Lacul Bâlea. Aici, la peste 2.000 de metri altitudine, unde magistrala îşi croieşte drum prin stâncă până pe versantul sudic, în judeţul Argeş, s-au adunat mii de oameni: detaşamente ale bravilor ostaşi şi constructori care au înfăptuit această măreaţă operă, alături de cetăţeni din judeţele Sibiu şi Argeş, primii beneficiari ai drumului ce leagă două părţi ale ţării." ("România Liberă", 21 septembrie 1974)

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES        


Pe Transfăgărăşan există două monumente care marchează cele mai grele momente pe care le-au avut de înfruntat militarii genişti, în realizarea acestui drum montan, respectiv "Poarta Întâlnirii" şi "Poarta Geniştilor''. ''România Liberă'' din 21 septembrie 1974, arăta că pe o placă de bronz "prinsă în stânca rămasă din dizlocare pe o buză de prăpastie aminteşte că: în această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunităţi de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărăşan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, ostaşii genişti au denumit acest loc 'Poarta Întâlnirii', care a constituit cel mai mare grad de periculozitate din această parte a muntelui. Omul avea la început doar loc unde să pună piciorul pe stânca aproape verticală. De aceea, în această zonă, extrem de dificilă, s-a lucrat din două sensuri."

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES         


Ziarul ''Scânteia'', din 17 iunie 1971, consemna: ''Muntele se împotriveşte straşnic. Umblă o vorbă pe aici: pui un sac de azotat de amoniu şi ies două căşti de praf! Astă-iarnă, o subunitate s-a bătut o lună de zile cu o creastă prin care trebuia să taie făgaş. Uneori, înainta o jumătate de metru pe zi! Locului i-au spus 'Poarta Geniştilor' ''.

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES      


Într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale, prilejuit de ceremonia militară şi religioasă din 20 iulie 2009, pentru dezvelirea plăcilor comemorative de la cele două monumente de pe Transfăgărăşan, ''Poarta Geniştilor'' şi ''Poarta Întâlnirii'', se arăta că ''aproape 40 de morţi şi tot atâţia răniţi au constituit jertfa pe care Munţii Făgăraş au cerut-o pentru făurirea acestui drum al înălţimilor ce impresionează prin măreţie şi spectaculozitate''.

 

 

Lucrări de construcţie la Trănsfăgărăşan, 1971.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU  /Arhiva istorică AGERPRES      


Transfăgărăşanul (DN7C), ce face legătura între două provincii istorice, Muntenia şi Transilvania, trece pe lângă Barajul Vidraru şi continuă spre cota 2000, prin golul alpin, către înălţimile Făgăraşului. De aici, şoseaua coboară către Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu, unde se intersectează cu DN1. Drumul în rampă, se remarcă atât prin serpentinele sale năucitoare, prin înălţimea la care se află, ajungând la o altitudine de 2.034 de metri, cât şi prin peisajele pitoreşti ce îl înconjoară, potrivit https://www.cjarges.ro/. AGERPRES(Documentare - Irina Andreea Cristea, redactori Arhivă-Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Inaugurarea oficială a Trănsfăgărăşanului, 1974.


Alte știri din categorie

Flux Documentare 2024-11-07 11:00:47

Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der

Flux Documentare 2024-11-07 08:06:24

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat

Flux Documentare 2024-11-07 03:39:38

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell

Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert

Flux Documentare 2024-11-06 23:35:24

7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)

Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u

Flux Documentare 2024-11-06 04:11:01

BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala

Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform

Flux Documentare 2024-11-06 00:00:01

5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)

Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu

Flux Documentare 2024-11-04 22:29:19

O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams

Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst

Flux Documentare 2024-11-04 17:02:33

DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)

Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q

Flux Documentare 2024-11-04 10:30:55

Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea

Flux Documentare 2024-11-04 10:17:26

JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,

Flux Documentare 2024-11-04 10:16:41

Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India

Flux Documentare 2024-11-04 10:15:47

Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a

Flux Documentare 2024-11-03 23:57:24

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam

Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul

Flux Documentare 2024-11-03 00:00:01

O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială

Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de

Flux Documentare 2024-11-02 23:30:07

O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim

Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder

Subscribe to our mailing list!

We don't spam