Hidrocentrala de la Răstoliţa, din judeţul Mureş a primit, luni, acord de mediu, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, conform unui comunicat de presă al Agenţiei Naţională pentru Protecţia Mediului.

"Hidrocentrala de la Răstoliţa, din judeţul Mureş, primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990, amplasat pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului, Deda şi Vătava, a primit, azi, Acord de mediu, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, pentru "Scoaterea definitivă din fondul forestier şi defrişare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa (A.H.E. Răstoliţa)", la cererea SPEE Hidroelectrica S.A. Investiţia, având o putere instalată de 35,2 MW şi o capacitate de producţie anuală de energie, de 58,14 GWh/ an, la un nivel minim energetic, a fost aprobată de Consiliul Interministerial de avizare a lucrărilor publice de interes naţional a Guvernului României şi este în concordanţă cu Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050, precum şi cu Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC)", se arată în comunicat.

Potrivit directorului executiv al APM Mureş, Cristina Pui, care a semnat Acordul de mediu pentru acest obiectiv de interes naţional, Cuveta lacului de acumulare Răstoliţa se va întinde pe o lungime de circa 5,6 km, atât pe valea principală (râul Răstoliţa) cât şi pe cele trei văi în care sunt cantonaţi afluenţii principali.

"Scoaterea definitivă a suprafeţei de 171,4409 ha din fond forestier şi apoi defrişarea suprafeţei de 39,38 ha este un demers necesar pentru finalizarea investiţiei "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa (A.H.E. Răstoliţa)", la un nivel minim energetic, respectiv vizează posibilitatea realizării cuvetei lacului de acumulare Răstoliţa, a captărilor secundare de pe ramura Vestică (Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică şi Vişa) şi a drumurilor tehnologice de acces", a explicat directorul executiv al APM Mureş.

Suprafeţele de teren care fac obiectul proiectului şi care urmează să fie scoase din fondul forestier, şi ulterior defrişate (pentru punerea în funcţiune la minimumul energetic este necesară numai o suprafaţă de 39,38 ha, care va fi eliberată de vegetaţie) fac parte din culoarul de expropriere aprobat prin H.G. nr. 900/2017 şi sunt proprietatea Statului Român, administrată de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Mureş, respectiv prin ocoalele silvice Lunca Bradului, Reghin şi Răstoliţa şi Asociaţia Filiala Ocolul Silvic Vătava, conform Avizului Gărzii Forestiere Braşov nr. 906/1/31.01.2022.

"Mă bucur să pot fi, azi, alături de colegii mei de la APM Mureş, la semnarea istorică a acordului de mediu pentru un proiect de interes public major. Este fără echivoc faptul că viitorul nostru este reprezentat de energia regenerabilă, însă în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului am datoria să supraveghez că investiţiile în surse regenerabile se fac cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu. În acest context, vă asigur că pentru proiectul "Scoaterea definitivă din fondul forestier şi defrişare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa" au fost parcurse toate etapele prevăzute de Legea nr. 292/2018, a fost asigurată participarea publicului, atât prin punerea la dispoziţie a tuturor studiilor elaborate de titularul proiectului, cât şi prin organizarea a patru şedinţe de dezbatere publică a acestora. Este foarte important ca toţi actorii implicaţi (comunităţile locale, organizaţii non-guvernamentale) să fie la curent şi să înţeleagă modul în care proiectul îi poate afecta", a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Laurenţiu Alexandru Păştinaru, citat în comunicat.

Şeful ANPM a subliniat că, indiferent de proiect, conservarea biodiversităţii este esenţială pentru păstrarea echilibrului ecologic actual în vederea asigurării viitorului sustenabil, iar acest aspect a fost înţeles şi susţinut şi de Hidroelectrica, în calitate de titular al acestei investiţii.

Compania va implementa proiectul, într-o primă etapă, la un minim energetic şi va asigura monitorizarea factorilor de mediu pe toată perioada de executare a lucrărilor, dar şi pe o perioadă de minimum cinci ani după punerea în funcţiune a AHE Răstoliţa.

"Hidroenergia şi conservarea biodiversităţii sunt două domenii care se întrepătrund şi pot coexista. Acordul de mediu prevede un număr mare de măsuri prin implementarea cărora se asigură o dezvoltare durabilă a hidroenergiei şi conservarea biodiversităţii în acelaşi timp. Concluzia evaluării impactului asupra mediului este că realizarea investiţiei are un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu, cu condiţia implementării măsurilor de reducere impuse prin acordul de mediu", a explicat preşedintele ANPM.

Având în vedere că proiectul propus prevede scoaterea definitivă din fond forestier a suprafeţei cuvetei lacului, a captărilor secundare şi a drumurilor, tipul de tăiere a arborilor va fi de tăiere la ras şi curăţarea amplasamentului de crengi şi frunze. Vegetaţia existentă pe amplasament este reprezentată de lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 de ani.

Lucrările la obiectivul "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" au fost demarate în baza Decretului nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Autorizaţiei de Construire nr. 304/03.12.1990 (completată în anul 1997 cu adresa prin care valabilitatea autorizaţiei de construire a fost extinsă pe toată durata de execuţie a proiectului) şi a Acordului de mediu nr. 12/07.11.1990. Prin Hotărârea Guvernului nr. 489/1996 au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, reducându-se şi debitul instalat de la 25 la 17 mc/s. În anul 2003 a fost elaborat Proiectul Tehnic al A.H.E. Răstoliţa pe baza căruia a fost evaluat restul rămas de executat după 1 ianuarie 2003 şi încheiate contractele de execuţie cu diverşi antreprenori.

Potrivit ANPM, hidroenergia este cea mai mare sursă de energie regenerabilă a României, având cea mai mare pondere din mixul energetic al ţării noastre, aproximativ 26%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului - ANPM/Facebook.com