logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro
Flux Documentare

DOCUMENTAR: 20 de ani de la semnarea de către liderii UE a proiectului de Constituţie europeană (29 octombrie 2004)

Image

La 29 octombrie 2004, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au semnat la Roma proiectul final al Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.

Simplificarea instrumentelor Uniunii Europene a reprezentat una dintre motivaţiile care au determinat creionarea unei Constituţii a blocului comunitar.

Succesiunea tratatelor şi amendamentelor conexe a inclus tot mai multe prevederi legislative stufoase în textul tratatelor. Densitatea tratatelor a condus la necesitatea unui cadru legislativ care să ofere statelor membre abilitatea să acţioneze în interiorul reglementărilor stabilite de Uniunea Europeană, conform https://digitalcommons.law.utulsa.edu. O altă motivaţie a vizat nevoia de transparenţă, democraţie şi eficienţă în cadrul Uniunii Europene. În contextul respectiv, doar Parlamentul European era implicat în procesul legislativ al Uniunii Europene, iar procedurile blocului comunitar aveau un caracter complex, făcând destul de greu pentru mulţi un nivel susţinut de înţelegere.

Existenţa unei Uniuni Europene care să aibă o formă constituţională asemenea unei federaţii europene a reprezentat, în mare parte, un proiect iniţiat de preşedintele francez Jacques Chirac, susţinut de Germania. La summitul de la Nisa, din 2000, preşedintele Jacques Chirac a insistat ca omul politic şi fost preşedinte al statului francez Valery Giscard d'Estaing să fie cel care coordonează realizarea proiectului constituţiei Uniunii Europene.

La Consiliul European din 2001, de la Laeken, a fost adoptată declaraţia care a pus bazele Convenţiei privind Viitorul Europei, fiind recunoscută astfel necesitatea adoptării la nivel comunitar a unui document principial care să producă efecte în ce priveşte o Uniune Europeană mai puţin centralizată şi mai apropiată de cetăţeni. Unul dintre principiile la care făcea referire declaraţia făcea trimitere la posibilitatea restaurării puterilor dinspre Uniunea Europeană către statele membre şi realizarea unui proiect de Constituţie care să funcţioneze pe termen lung, conform www.europarl.europa.eu.

Declaraţia de la Laeken specifica, în partea de încheiere, necesitatea convocării Convenţiei care să cuprindă 15 reprezentanţi ai şefilor de stat din spaţiul comunitar, 30 de reprezentanţi ai parlamentelor statelor membre, 16 membri ai Parlamentului European şi doi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Procedurile de lucru au început la 1 martie 2002 şi au durat un an. Convenţia se întrunea în sesiune plenară în fiecare lună în clădirea Parlamentului European din Bruxelles, sesiunile fiind deschise publicului şi fiecare desfăşurându-se pe parcursul a două zile. Lucrările s-au desfăşurat în cadrul unor grupuri de lucru care se adresau unor chestiuni specifice. Au fost în total unsprezece grupuri de lucru; fiecare era configurat pentru a trata o anumită problemă şi la încheierea lucrărilor era redactat un raport amănunţit care stipula cele mai importante chestiuni avute în vedere, https://digitalcommons.law.utulsa.edu.

Preşedintele desemnat pentru coordonarea proiectului, Valerie Giscard D'Estaing, a înmânat oficial, la 18 iulie 2003, proiectul de tratat al Constituţiei Uniunii Europene preşedinţiei italiene a Consiliului European.

După prezentarea proiectului de Constituţie, la 18 iulie 2003, au apărut o serie de neînţelegeri între statele membre privind puterile decizionale şi balanţa de putere între statele spaţiului comunitar. Aceste dezacorduri aproape au generat eşecul Constituţiei. La 13 decembrie 2003, liderii celor 25 de state membre şi reprezentanţii statelor candidate au eşuat să ajungă la un acord privind proiectul de Constituţie, semnalând o perioadă de negociere intensă. Un subiect delicat în disputa dintre state a fost reprezentat de votul cu majoritate calificată, iar un alt subiect a fost Carta Drepturilor Fundamentale care ar fi putut fi invocată pentru schimbarea legislaţiei muncii din Marea Britanie.

Pentru luarea anumitor decizii ale Consiliului de Miniştri sau ale Consiliului European trebuia utilizat votul cu majoritate calificată. Potrivit proiectului de Constituţie, procedura votului cu majoritate calificată viza majoritatea simplă a statelor membre, făcând referire la cel puţin trei cincimi din populaţia Uniunii. În schimb, dacă nu exista o cerere expresă pentru Consiliul European sau pentru Consiliul de Miniştri pentru a acţiona în baza propunerilor avansate de Comisia Europeană, sau la iniţiativa Serviciului diplomatic al Uniunii Europene, majoritatea calificată necesară trebuia să întrunească votul a două treimi din statele membre.

Proiectul de Constituţie, în forma avansată la 29 octombrie 2004, a schimbat semnificativ regulile privind votul cu majoritate calificată. În prezent, majoritatea calificată înseamnă 55% dintre membrii Consiliului, reprezentând cel puţin 65% din populaţia Uniunii. Minoritatea care putea bloca procesul decizional era stabilită la cel puţin patru dintre membrii Consiliului. În urma negocierilor, s-a obţinut acordul ca statele mici să nu poată fi respinse de un grup restrâns al statelor mari. De asemenea, Marea Britanie a insistat să păstreze dreptul de veto în domenii sensibile precum apărarea şi politica externă, sistemul de taxe şi politica de securitate socială.

Guvernul olandez a propus ca executivul comunitar să consolideze Pactul de Stabilitate şi Creştere, care fusese adoptat în 1997 şi lansat în data de 1 ianuarie 1999. Pactul conţinea o serie de limitări privind bugetele naţionale drept o condiţie de dobândire a calităţii de membru în Uniunea Europeană, însă această propunere s-a lovit de opoziţia Franţei şi Germaniei determinând guvernul olandez să renunţe la poziţia sa. Polonia ceruse ca în proiectul de Constituţie să fie inclusă referirea la divinitate, însă în preambulul documentului se făcea referire numai la patrimoniul umanist, cultural şi religios al Europei. Mai multe state care împărtăşeau poziţia Poloniei au ameninţat cu respingerea documentului, însă în urma negocierilor s-a convenit pentru respingerea propunerii poloneze.

În urma compromisurilor obţinute, s-a ajuns la un acord asupra proiectului de Constituţie la 18 iunie 2004. Cincizeci şi trei de personalităţi politice din statele membre s-au reunit la Roma, la 29 octombrie 2004, pentru semnarea documentului, care a fost supus apoi procesului de ratificare. Documentul conţinea 448 de articole cuprinse în 349 de pagini.

Proiectul a fost respins prin referendum de Franţa şi Olanda, în 29 mai 2005, respectiv la 1 iunie 2005. Votul negativ exprimat în cele două referendumuri din cele două ţări membre a însemnat blocarea definitivă a procesului de ratificare a proiectului de Tratat şi în consecinţă neadoptarea documentului.

Negocierile ulterioare între statele membre au condus la adoptarea propunerilor înscrise în proiectul de Constituţie drept amendamente ale tratatelor existente şi amendarea acestora sub titulatura unui nou document al Uniunii Europene, respectiv Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la 13 decembrie 2007 şi intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Tratatul de la Lisabona a fost primul tratat al blocului comunitar semnat de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Sursa foto: www.cvce.eu


Alte știri din categorie

Flux Documentare 2024-11-07 11:00:47

Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der

Flux Documentare 2024-11-07 08:06:24

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat

Flux Documentare 2024-11-07 03:39:38

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell

Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert

Flux Documentare 2024-11-06 23:35:24

7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)

Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u

Flux Documentare 2024-11-06 04:11:01

BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala

Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform

Flux Documentare 2024-11-06 00:00:01

5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)

Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu

Flux Documentare 2024-11-04 22:29:19

O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams

Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst

Flux Documentare 2024-11-04 17:02:33

DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)

Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q

Flux Documentare 2024-11-04 10:30:55

Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea

Flux Documentare 2024-11-04 10:17:26

JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,

Flux Documentare 2024-11-04 10:16:41

Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India

Flux Documentare 2024-11-04 10:15:47

Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a

Flux Documentare 2024-11-03 23:57:24

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam

Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul

Flux Documentare 2024-11-03 00:00:01

O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială

Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de

Flux Documentare 2024-11-02 23:30:07

O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim

Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder

Subscribe to our mailing list!

We don't spam