logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro
Stiinta

Elementele constitutive ale vieţii se pot forma rapid în jurul stelelor tinere (studiu)

Image

Locul în cosmos unde se formează macromoleculele ce conţin elemente precum carbon, azot sau oxigen, considerate cărămizile constitutive ale vieţii, sunt aşa-numitele "capcane de praf" aflate în discurile rotative de materie din jurul stelelor foarte tinere, conform unui nou studiu publicat marţi în jurnalul Nature Astronomy, transmite Live Science.

Oamenii de ştiinţă se întreabă de multă vreme dacă aceste molecule complexe necesare pentru apariţia vieţii s-ar putea forma în mediul tumultos şi violent al unei stele abia născute. Se presupune că o familie de meteoriţi non-metalici denumiţi "condrite" ar fi adus pe Terra aceste elemente constitutive ale vieţii. Însă cum au ajuns molecule organice complexe în compoziţia acestor meteoriţi, nu este foarte clar, iar noul studiu îşi propune să răspundă la această întrebare.

Noul studiu susţine că moleculele necesare vieţii apar în aşa-numitele "capcane de praf" aflate în discul de acreţie al stelelor tinere. În astfel de locuri, radiaţii stelare intense pot acţiona asupra gheţii şi prafului cosmic formând relativ rapid, în intervale de timp de ordinul zecilor de ani, marcomolecule ce conţin carbon.

 


Acest lucru poate însemna că aceste macromolecule purtătoare ale "seminţelor" chimice ale vieţii sunt deja prezente pe orbita stelelor atunci când se coagulează primele planete şi pot călători prin spaţiu închise în asteroizi sau comete până ajung să se ciocnească de noile planete.

"Este incredibil să descoperim un nou rol crucial al capcanelor de praf în formarea materiei macromoleculare de care planetele au nevoie pentru apariţia vieţii", a declarat pentru Space.com Paola Pinilla de la Laboratorul de Ştiinţe Spaţiale Mullard din cadrul University College London, membră a echipei care a realizat studiul. "Capcanele de praf sunt regiuni benefice pentru ca particulele de praf să crească treptat, transformându-se mai întâi în pietricele şi apoi în planetoizi".

Paola Pinilla a explicat că în aceste regiuni, particulele foarte mici pot fi în mod continuu create şi recreate şi pot ajunge uşor în straturile superioare ale discului protoplanetar ce înconjoară o stea tânără, unde pot primi cantitatea potrivită de radiaţie solară pentru a transforma micile particule de gheaţă şi praf în materie macromoleculară complexă.

Stelele precum Soarele se nasc atunci când în nori masivi de gaze şi praf interstelar se formează regiuni cu densitate foarte mare. În primul stadiu, cel de protostea, viitoarea stea începe să adune materie din ce a mai rămas din norul în care s-a format, ajungând la masa şi presiunea necesare pentru pornirea procesului de fuziune nucleară a hidrogenului în heliu, în nucleul său. Acesta este procesul care defineşte viaţa stelară - care pentru o stea din categoria Soarelui este estimată la aproximativ 10 miliarde de ani.

Steaua tânără este înconjurată de un disc protoplanetar - materie ce nu a fost consumată în procesul de formare a stelei. După cum îi spune şi numele, din materia rămasă în acest disc se coagulează planete dar şi comete şi asteroizi. Sistemul nostru solar a trecut prin acest proces în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

Cercetări anterioare, desfăşurate în laboratoare, au arătat că atunci când aceste discuri protoplanetare sunt bombardate cu energie solară, în interiorul lor se pot forma molecule complexe compuse din sute de atomi. Aceste molecule cunt alcătuite în principal din carbon şi sunt similare funinginii sau grafenului.

Capcanele de praf sunt locaţii de mare presiune din discurile protoplanetare în care mişcarea moleculelor este încetinită, permiţând acumularea de particule de gheaţă şi de praf. Vitezele mai mici din aceste regiuni permit agregarea acestor particule până ajung la nivelul de protoplanete.

Echipa de cercetători a dorit să ştie dacă radiaţia solară care ajunge în aceste regiuni poate declanşa formarea unor macromolecule complexe şi au apelat la simulări pe calculator pentru a testa această ipoteză. Modelul folosit este bazat pe date observaţionale adunate de sistemul de 66 de radiotelescoape Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), din nordul statului Chile.

"Cercetarea noastră este o combinaţie unică de astrochimie, observaţii cu ALMA, muncă de laborator, evoluţia prafului şi studiul meteoriţilor din sistemul nostru solar", a declarat un alt membru al echipei, Nienke van der Marel de la Universitatea Leiden. "Acum putem apela la un model bazat pe observaţii pentru a explica modul în care se formează moleculele mari" a adăugat el.

Modelul le-a confirmat cercetătorilor că formarea moleculelor în capcanele de praf este o idee fezabilă.

"Am sperat să obţinem acest rezultat, desigur, dar tot a fost o surpriză plăcută când am văzut cât este de evident", a declarat şi coordonatorul echipei de cercetători, Niels Ligterink de la Universitatea din Berna. "Sper că de acum înainte colegii noştri vor acorda o atenţie sporită efectului pe care radiaţiile stelare puternice le au asupra proceselor chimice complexe. Cei mai mulţi oameni de ştiinţă se concentrează pe asupra moleculelor organice relativ mici, care conţin câteva zeci de atomi, în timp ce condritele conţin în special macromolecule", a adăugat el.

"În viitorul apropiat vom testa aceste modele prin mai multe experimente de laborator şi prin observaţii cu ajutorul unor telescoape puternice, aşa cum este Atacama Large Millimeter Array (ALMA)", a adăugat şi Paola Pinilla.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)

 

Sursa foto: ucl.ac.uk


Alte știri din categorie

Stiinta 2024-11-07 13:48:02

Cel mai mic cod QR din lume, creat de fizicieni germani

O echipă de fizicieni de la Universitatea din Münster, Germania, a creat cel mai mic cod QR din lume, reuşind astfel să intre în Guinness Book of Records, transmite joi agenţia DPA. Codul QR măsoară 5,38 micrometri pătraţi, fiind de aproximativ 20 de ori mai mic prin comparaţie cu precedentul record mondial deţinut de un grup de cer

Stiinta 2024-11-07 13:48:02

O gaură neagră primordială creşte într-un ritm ''extrem'', mai rapid decât se credea posibil

În centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, se ascunde o gaură neagră super-masivă, de aproximativ patru milioane de ori mai mare decât masa Soarelui, numită Sagittarius A*. De fapt, aceste obiecte, a căror masă creşte în timp prin consumul de materie care ajunge prea aproape de ele, se află în centrul celor mai mu

Stiinta 2024-11-06 00:00:01

Rusia va lansa doi sateliţi iranieni pe orbită la 5 noiembrie

Rusia va lansa marţi doi sateliţi iranieni pe orbită cu ajutorul unui lansator Soiuz, a declarat luni ambasadorul Iranului la Moscova, în contextul în care cele două ţări sancţionate de SUA îşi consolidează relaţiile ştiinţifice, informează Reuters. "În continuarea dezvoltării cooperării ştiinţifice şi tehnologice

Stiinta 2024-11-05 17:36:18

Primul satelit din lemn, lansat în spaţiu

Primul satelit din lemn din lume, conceput de specialişti japonezi, a fost lansat marţi în spaţiu, la bordul unei rachete SpaceX, în cadrul unei misiuni de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), transmite AFP. Satelitul experimental, numit LignoSat şi al cărui aspect seamănă cu un cub de lemn cu latura de doar 10 ce

Stiinta 2024-11-04 00:00:01

O maimuţă care ar dispune de tot timpul din Univers nu va putea rivaliza niciodată cu Shakespeare

Doi matematicieni au contestat "paradoxul maimuţei savante", o teorie ştiinţifică potrivit căreia, dacă ar dispune de suficient timp, o maimuţă care scrie pe o tastatură ar putea reproduce întreaga operă a lui Shakespeare, informează AFP. Acest experiment de gândire, conceput cu peste un secol în urmă, exprimă ideea că, dacă se disp

Stiinta 2024-11-01 12:54:36

Oamenii de ştiinţă au reconstruit chipul unui 'vampir' polonez care a trăit în urmă cu 400 de ani

Îngropată cu picioarele legate cu un lanţ prevăzut cu un lacăt şi cu o seceră de fier plasată în zona gâtului, "Zosia" nu ar fi trebuit să mai poată să se întoarcă vreodată din morţi, informează Reuters. Înmormântată într-un cimitir nemarcat din Pien, în nordul Poloniei, tânăra femeie era una dint

Stiinta 2024-10-31 13:33:50

Vulcanii de pe Terra au eliberat CO2 mult timp după ce erupţiile lor au încetat (studiu)

Zonele vulcanice masive au continuat să elibereze dioxid de carbon (CO2) în atmosfera Terrei mult timp după ce activitatea lor de suprafaţă a încetat, ceea ce ar putea explica durata anumitor episoade de schimbări climatice, conform unui studiu publicat miercuri, informează AFP. "Descoperirile noastre sunt importante deoarece

Stiinta 2024-10-30 00:00:02

China va trimite miercuri un nou echipaj spre staţia sa spaţială

China va trimite miercuri alţi trei astronauţi, inclusiv o femeie, spre staţia sa spaţială Tiangong, în cadrul unei misiuni menite să îi consolideze experienţa pe orbita Pământului şi să contribuie la pregătirile pentru "cucerirea" Lunii până în anul 2030, informează AFP. Marele obiectiv pe termen scurt

Stiinta 2024-10-29 00:00:01

Secretele genetice ale viespii orientale ar putea conduce la noi metode de dezintoxicare de alcool

Oamenii de ştiinţă israelieni au identificat viespea orientală ca fiind primul animal capabil să consume cantităţi mari de alcool fără să prezinte efectele nocive pe care majoritatea speciilor, inclusiv oamenii, le resimt de obicei, transmite agenţia TPS. Studierea modului în care aceste insecte metabolizeaz

Stiinta 2024-10-26 00:00:01

O capsulă SpaceX cu patru astronauţi la bord se îndreaptă spre Pământ

O capsulă SpaceX cu patru astronauţi la bord s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi se află pe drumul de întoarcere spre Pământ, după mai multe întârzieri cauzate de condiţiile meteorologice nefavorabile, a anunţat miercuri agenţia spaţială americană NASA, transmite DPA. Capsula spaţială SpaceX Dragon,

Stiinta 2024-10-25 10:33:53

Dimensiunile celei de-a treia cea mai lungă peşteră din lume, extinse la 437 km

Lungimea cunoscută a celei de-a treia cea mai lungă peşteră din lume a fost extinsă de la 409,9 km la 437,1 km în urma unei expediţii ştiinţifice recente, au anunţat joi oamenii de ştiinţă implicaţi, transmite agenţia Xinhua. Descoperirea a fost anunţată după încheierea celei de-a 23-a expediţii ştiinţifice internaţionale comune &i

Stiinta 2024-10-25 00:00:01

BTA: Preşedintele Radev i-a primit pe exploratorii bulgari din Antarctica

Preşedintele Rumen Radev a înmânat luni drapelul naţional membrilor celei de-a 33-a expediţii bulgare din Antarctica în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Sala Armelor din clădirea Preşedinţiei. Drapelul a fost acceptat de liderul expediţiei, prof. Christo Pimpirev. ''Azi, aducem un omagiu statului bulgar şi o

Stiinta 2024-10-21 00:00:01

Eutelsat foloseşte o rachetă aparţinând SpaceX pentru a lansa primii sateliţi de după fuziunea cu OneWeb

Eutelsat, companie aflată pe locul trei în topul celor mai mari operatori de sateliţi din lume după venituri, a lansat duminică 20 de sateliţi pentru reţeaua sa de comunicaţii, folosind o rachetă a companiei lui Elon Musk, SpaceX, transmite Reuters. Aceasta a fost prima lansare de sateliţi desfăşurată de Eutelsat după fuziunea de anul trecut cu compania

Stiinta 2024-10-20 13:50:00

Necropolă veche de 2.000 de ani, conţinând 12 schelete, descoperită la Petra (Iordania)

Arheologii au descoperit o necropolă veche de 2.000 de ani ce conţine 12 schelete, sub "Trezoreria" vechiului oraş Petra, în Iordania, transmite Live

Stiinta 2024-10-19 00:00:02

Astronomii au identificat originea meteoriţilor care au lovit Terra

Meteoriţii - roci provenite din spaţiu care cad pe Terra - au bombardat planeta noastră de la naşterea acesteia în urmă cu circa 4,5 miliarde de ani şi până în ziua de azi, provocând cel mai adesea pagube reduse, dar declanşând uneori şi cataclisme. Dar de unde provin mai exact aceste roci spaţiale? O nouă c

Subscribe to our mailing list!

We don't spam