Săptămâna europeană 9-13 septembrie 2024
Prezentarea noii echipe de comisari europeni a fost amânată cu o săptămână, urmând să aibă loc pe 17 septembrie, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg. Germania a notificat Comisia Europeană despre noi controale introduse la graniţele terestre, începând cu 16 septembrie, pentru ''a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă''. Fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a prezentat un raport despre viitorul competitivităţii Europei, iar Comisia a publicat Raportul privind starea uniunii energetice, care descrie modul în care UE a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice în cursul mandatului actualei Comisii. Liderii UE Charles Michel şi Ursula von der Leyen au transmis mesaje cu ocazia celui de-al patrulea Summit al Platformei Crimeea. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente ale acestei săptămâni în spaţiul european.
Parlamentul European
Într-un briefing de presă desfăşurat la 13 septembrie, în sala de presă Anna Politkovskaya a Parlamentului European, au fost prezentate temele sesiunii plenare care va avea loc la 16 - 19 septembrie 2024.
Între subiectele cheie se numără: dezbaterea cu prim-ministrul Viktor Orban asupra programului pentru preşedinţia de şase luni a Consiliului a Ungariei; discursul lui Mario Draghi privind raportul său privind competitivitatea, urmat de o dezbatere; războiul împotriva Ucrainei: dezbatere şi vot pentru o rezoluţie; dezbatere asupra războiului din Fâşia Gaza şi a situaţiei din Orientul Mijlociu; permise de şedere în Ungaria: dezbatere cu Comisia şi Consiliul; dezbatere privind poziţia Consiliului cu privire la bugetul UE de anul viitor; situaţia din Venezuela: dezbatere şi vot pentru o rezoluţie, anunţă https://www.europarl.europa.eu/.
Comisia Europeană
*La 9 septembrie, Mario Draghi, fost preşedinte al BCE, a prezentat raportul ''The future of European competitiveness'', ce analizează provocările cu care se confruntă industria şi companiile pe piaţa unică. Concluziile raportului vor contribui la activitatea Comisiei privind un nou plan pentru prosperitatea şi competitivitatea durabilă a Europei. Şi, în special, la dezvoltarea noului ''Clean Industrial Deal'' pentru industrii competitive şi locuri de muncă de calitate, care va fi prezentat în primele 100 de zile ale noului mandat al Comisiei.
''În urmă cu un an, v-am rugat să pregătiţi un raport privind viitorul competitivităţii Europei, cu recomandări pentru a aborda provocările economice cu care ne confruntăm şi pentru a ajunge la o poziţie mai puternică într-o lume a concurenţei economice dure. De atunci, tema chiar a luat amploare, mai ales odată cu impulsul liderilor UE în Consiliul European. Acum există un consens larg că trebuie să fie în fruntea agendei noastre şi în centrul acţiunii noastre'', i s-a adresat preşedinta CE lui Mario Draghi în cadrul conferinţei de presă desfăşurate la Bruxelles.
''Pe tot parcursul acestui an, dragă Mario, am avut plăcerea să ne întâlnim foarte des şi să avem un schimb intens. Am împărtăşit analize ale situaţiei economice şi am început să conturam soluţii. Acest lucru a fost facilitat de acordul nostru asupra a două principii fundamentale. În primul rând, singura modalitate de a ne asigura competitivitatea pe termen lung este să ne îndepărtăm de combustibilii fosili către o economie curată, competitivă şi circulară. În al doilea rând, eforturile noastre privind competitivitatea trebuie să meargă mână în mână cu o prosperitate sporită pentru toată lumea din Europa. Toate transformările pe care le vom pune în mişcare trebuie să fie corecte. Ne putem construi pe modelul nostru social de mare succes - economia socială de piaţă'', a mai precizat Ursula von der Leyen, citată de https://ec.europa.eu/.
*La 9 septembrie, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhely, a descris drept "inevitabilă" şi "necesară" extinderea Uniunii Europene către est şi sud-est pentru a garanta pacea pe Bătrânul Continent, la deschiderea Conferinţei interparlamentare privind politica externă şi de securitate comună în Parlamentul Ungariei, a informat EFE. Întrebarea nu mai este dacă UE va fi extinsă, ci când se va întâmpla acest lucru, a adăugat Varhely, amintind că această chestiune va fi una dintre principalele probleme pe care urmează să le abordeze următorul Consiliu European.
Varhely, propus de guvernul ungar pentru un al doilea mandat în viitorul executiv comunitar, a insistat că extinderea este "o investiţie geopolitică" pentru consolidarea păcii şi securităţii europene pe termen lung. În acest context, el a adus în discuţie aprobarea recentă a mecanismului de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest, care până în 2027 va oferi celor şase parteneri ai UE din regiune granturi în valoare de 2 miliarde de euro şi alte 4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
*La 9 septembrie, Ministerul de Interne al Germaniei a anunţat că a notificat Comisia Europeană despre noi controale introduse la graniţele terestre, fiind vorba despre măsuri excepţionale pe teritoriul UE. Guvernul Germaniei a anunţat că, începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne, cu obiectivul de 'a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă'. Controalele se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.
Guvernul a anunţat şi desfiinţarea ajutoarelor pentru solicitanţii de azil intraţi în UE printr-o altă ţară decât Germania şi vrea să înlesnească expulzarea unor refugiaţi care au fost condamnaţi penal.
Comisia Europeană a precizat prin purtătorul de cuvânt că va "evalua situaţia" insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene.
Ca răspuns la aceste măsuri, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat la 12 septembrie că nu se poate reacţiona la fluxurile mai mari de migranţi prin desfiinţarea unilaterală a spaţiului Schengen, a transmis Reuters.
În plus, secretarul de stat ungar în Ministerul de Interne Bence Retvari, citat de MTI, a afirmat la 12 septembrie că Uniunea Europeană utilizează standarde duble atunci când permite Germaniei şi Franţei să-şi închidă frontierele, dar pedepseşte Ungaria pentru că protejează frontierele externe ale blocului comunitar. Ungaria analizează lansarea unei acţiuni în justiţie pentru a solicita despăgubiri de la UE pentru costurile presupuse de apărarea graniţei.
La 12 septembrie, Ministrul german de interne Nancy Faeser a prezentat în camera inferioară a parlamentului de la Berlin un plan de combatere a migraţiei ilegale, o iniţiativă ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor.
Conform unui plan al guvernului condus de Olaf Sholz, prezentat la 12 septembrie şi dezbătut pentru prima dată în Bundestag, solicitanţii de azil vor pierde protecţia statului german dacă pleacă în vacanţă în ţările lor de origine. Există însă excepţii în cazul refugiaţilor din Ucraina. "Acest pachet de securitate răspunde promisiunii fundamentale a unui stat democratic de a avea grijă de libertatea cetăţenilor", a spus Nancy Faeser în Bundestag, în intervenţia care a deschis dezbaterea parlamentară asupra măsurilor de securitate care se impun în urma atacurilor cu caracter islamist comise în oraşele Mannheim şi Solingen. Pachetul de măsuri anunţat include şi o înăsprire a regulilor referitoare la arme, întrucât executivul doreşte interzicerea purtării cuţitelor în locuri publice sau în locuri unde sunt comise adesea infracţiuni, cum ar fi gările.
*La 9 septembrie, Slovenia a nominalizat-o pe fosta ambasadoare Marta Kos drept candidată pentru Comisia Europeană, răspunzând dorinţei de paritate a preşedintei acesteia, Ursula von der Leyen. Această nouă propunere vine după retragerea surpriză a lui Tomaz Vesel, fost preşedinte al Curţii de Conturi.
Marta Kos, în vârstă de 59 de ani, este o fostă jurnalistă şi expertă în comunicare ce s-a orientat spre diplomaţie. A fost ambasadoare în Germania şi Elveţia. Înainte ca decizia să fie transmisă oficial Bruxellesului, candidata propusă urmează să fie audiată în faţa unei comisii parlamentare la 13 septembrie.
*Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îşi va prezenta echipa de comisari pentru noua legislatură în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, din cauza unei proceduri naţionale restante în legătură cu nominalizarea făcută de Slovenia. Alocarea celor mai mari portofolii va trimite un semnal cu privire la ponderea fiecărui stat membru, dar şi a fiecărui grup politic, precum şi la principalele orientări pe care Comisia intenţionează să le promoveze, la trei luni de la alegerile europene marcate de o creştere a extremei drepte.
După prezentarea echipei Ursulei von der Leyen, comisarii propuşi vor trebui să treacă de audieri în faţa europarlamentarilor şi să fie supuşi unui vot de aprobare. Versiunea 2024-2029 a Comisiei von der Leyen urmează, teoretic, să intre în funcţie la 1 noiembrie.
*La 11 septembrie, Comisia Europeană le-a cerut guvernelor statelor membre ale UE care nu i-au trimis încă versiunea finală a planurilor lor energetice şi climatice să facă acest lucru cât mai curând posibil, insistând că aceste planuri reprezintă un "pas cheie" în obiectivul blocului comunitar de a atinge ţinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030.
Din cele 27 de state membre numai 10 au trimis Comisiei Europene aceste planuri, respectiv Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda şi Suedia.
Comisia a publicat la această dată Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, care descrie modul în care UE a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice în cursul mandatului actualei Comisii, prin instituirea unui cadru de reglementare pentru urmărirea tranziţiei către o energie curată şi prin punerea bazelor unei creşteri economice şi a unei competitivităţi reînnoite.
Potrivit https://ec.europa.eu/, de o importanţă deosebită este faptul că, în ultimii ani, UE a reuşit să facă faţă riscurilor critice la adresa securităţii aprovizionării sale cu energie, să recâştige controlul asupra pieţei şi preţurilor energiei şi să accelereze tranziţia către neutralitatea climatică: Producţia de energie din surse regenerabile înregistrează noi recorduri de capacitate. În prima jumătate a anului 2024, jumătate din producţia de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile; Ponderea gazelor ruseşti în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia şi SUA au crescut; în perioada august 2022-mai 2024, s-a redus cererea de gaze cu 138 de miliarde de metri cubi; UE şi-a atins obiectivul de stocare a gazelor de 90% pe timp de iarnă la 19 august 2024, cu mult înainte de termenul de 1 noiembrie; Preţurile la energie sunt mai stabile şi rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022; Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% între 1990 şi 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeaşi perioadă; La nivel internaţional, UE a condus iniţiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile şi de a dubla îmbunătăţirile în materie de eficienţă energetică ca parte a tranziţiei de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părţile în cadrul COP28 de la Dubai.
Energia eoliană a depăşit gazele, devenind a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE după energia nucleară şi, până în prima jumătate a anului 2024, energia din surse regenerabile a generat 50% din energia electrică în UE. În 2022, consumul de energie primară al UE şi-a reînnoit tendinţa descendentă, scăzând cu 4,1%. Cu toate acestea, eforturile în materie de eficienţă energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Sunt necesare îmbunătăţiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce priveşte electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile şi rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare eforturi consolidate pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie. Acest lucru este esenţial pentru îmbunătăţirea competitivităţii industriei UE şi pentru accelerarea investiţiilor în reţelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esenţiale pentru electrificarea economiei europene.
Înaltul Reprezentant al UE
*Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Josep Borrell, a explorat posibilitatea de a vizita Israelul în cadrul turneului pe care l-a început la 9 septembrie luni în Egipt şi includea şi o vizită în Liban, însă autorităţile israeliene i-au transmis că vizita "nu este posibilă" din cauza unor "probleme de agendă", a relatat agenţia spaniolă EFE.
"Intenţia mea de a vizita Israelul, prezentată autorităţilor sale conform practicii diplomatice, reflectă exclusiv angajamentul UE de a continua să lucreze pentru soluţionarea crizei actuale şi pentru reactivarea procesului de pace. Serviciile mele au primit răspuns că vizita nu este posibilă cu această ocazie din cauza unor probleme de agendă, lucru pe care îl putem înţelege", a menţionat Borrell într-o declaraţie transmisă agenţiei spaniole de către serviciul său de presă.
Obiectivul vizitei oficiale a lui Borrell în Egipt şi Liban este de a încerca să contribuie la eforturile diplomatice pentru a obţine "urgent" o încetare a focului în Fâşia Gaza şi pentru a "evita escaladarea situaţiei" din regiune marcate de violenţe, a transmis purtătorul de cuvânt al Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), Peter Stano.
Consiliul UE
*Consiliul a decis la 12 septembrie să prelungească cu încă şase luni, până la 15 martie 2025, măsurile restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei.
Măsurile restrictive actuale prevăd restricţii de călătorie pentru persoanele fizice, îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziţia persoanelor şi a entităţilor incluse pe listă. Sancţiunile vor continua să se aplice unui număr total de peste 2.200 de persoane şi entităţi, multe dintre acestea fiind vizate ca răspuns la actuala agresiune militară nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. În contextul revizuirii sancţiunilor, Consiliul a decis, de asemenea, să nu reînnoiască includerea pe listă a două persoane şi să elimine de pe listă cinci persoane decedate, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.
Al patrulea Summit al Platformei Crimeea
Pe 11 septembrie 2024, Kievul a găzduit al patrulea Summit al Platformei Crimeea. Anul acesta, summitul a reunit peste 60 de reprezentanţi din diferite ţări şi organizaţii internaţionale pentru a discuta problemele din Crimeea ocupată şi pentru a accelera eliberarea peninsulei. În organizarea Summit-ului s-au implicat activ Biroul Preşedintelui Ucrainei, Misiunea Preşedintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei şi alţi parteneri, conform https://crimea-platform.org/. Preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Charles Michel şi Ursula von der Leyen, au transmis mesaje video cu ocazia evenimentului.
''Crimeea este Ucraina. (...) Anul acesta marcăm 10 ani de la ocuparea ilegală a Crimeei. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a început în februarie 2022. A început în februarie 2014 cu asaltul Rusiei asupra Crimeei. Apoi această teribilă invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Uniunea Europeană susţine o pace justă, deoarece Carta ONU trebuie să fie coloana vertebrală a dreptului internaţional. Susţinem Formula de pace a preşedintelui Zelensky, precum şi ordinea internaţională bazată pe reguli şi sprijinim ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a oricărei alte naţiuni din lume. Vom continua să vă ajutăm în a aduna sprijin pentru planul dumneavoastră de pace bazat pe aceste principii fundamentale.
Dragi ucraineni, UE este casa voastră. De aceea suntem hotărâţi să vă sprijinim atâta timp cât este nevoie, cu sprijin militar, financiar şi politic.'', a transmis preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.
''Ucrainenii ceruseră curajoşi dreptate, democraţie şi un viitor european. Rusia a răspuns cu ocuparea ilegală a peninsulei. (...) În aceşti zece ani, Crimeea a fost un teren de încercare pentru tacticile brutale pe care Rusia le foloseşte acum în Ucraina ocupată. Ecourile tragice ale deportării din epoca sovietică a tătarilor din Crimeea reverberează astăzi. Dispariţiile, tortura, încercarea de ştergere a culturii tătare şi persecuţia jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului. Europa este alături de Ucraina în documentarea tuturor acestor crime. Împreună ne vom asigura că se va face dreptate. Căci pacea fără dreptate nu este deloc pace. (...) Până acum, am oferit Ucrainei peste 118 miliarde de euro sprijin. Şi cu finanţarea din Facilitatea pentru Ucraina asigurată până în 2027, vor mai urma. (...) Împreună, vom rezista şi vom învinge, uniţi aşa cum suntem în angajamentul nostru pentru o Ucraină liberă şi democratică.'', a transmis preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Alte știri din categorie
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul
O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială
Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de
O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim
Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder