DOCUMENTAR: 80 de ani de la eliberarea Parisului de sub ocupaţia nazistă (25 august)
La 25 august 1944, Parisul a fost eliberat după mai bine de patru ani de ocupaţie nazistă, iar a doua zi, la 26 august, generalul Charles de Gaulle, preşedintele guvernului provizoriu al Republicii Franceze, şi-a făcut intrarea triumfală în capitala Franţei, având loc o istorică defilare pe bulevardul Champs-Élysées.
După ce, la 25 mai 1940, ocupase oraşul Calais, armata germană a intrat, la 14 iunie 1940, în Paris, care a fost declarat ''oraş deschis''. La 22 iunie 1940, Franţa a încheiat armistiţiul cu Germania nazistă. În acelaşi an, în lunile iulie-august se formează în Franţa grupuri de Rezistenţă.
La 23 septembrie 1941, se constituise, la Londra, Comitetul Naţional al Franţei Libere, în frunte cu generalul Charles de Gaulle ("Istoria lumii în date", Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1969). Acesta era "un organism apt să gireze vastele teritorii ce fuseseră smulse Vichy-ului, să administreze populaţia acestora şi să apere pretutindeni drepturile Franţei", după cum se arată în lucrarea "Istoria Franţei", autor Jacques Madaule (Bucureşti, Editura Politică, 1973).
Începând din 1 februarie 1944, trei formaţiuni de rezistenţă armată franceze - Armata Secretă, Organizaţia de rezistenţă a armatei şi organizaţia Francs-tireurs partisans - au fost regrupate în cadrul "Forţelor franceze din interior" (FFI), care au jucat un rol decisiv în luptele din Franţa, se arată în lucrarea "Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay (Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988).
Rezistenţa franceză şi-a făcut publice principiile şi scopurile pentru care lupta, difuzând programul de acţiune, adoptat de Consiliul Naţional al Rezistenţei (CNR) la 15 martie 1944. Acest document, aprobat de generalul de Gaulle, chemând pe francezi să-şi intensifice lupta antifascistă, expunea obiectivele CNR: restabilirea independenţei şi suveranităţii Franţei, crearea unei republici democratice, pedepsirea trădătorilor şi a colaboraţioniştilor etc. ("Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial", Bucureşti, Editura Politică, 1971).
În vara anului 1944, cu toate că situaţia militară şi politică a blocului hitlerist se înrăutăţise, prin pierderea a numeroase divizii şi a unei importante cantităţi de armament şi tehnică de război, comandamentul german nu considera încă războiul pierdut şi făcea eforturi disperate pentru continuarea lui. Germania nazistă mai dispunea de forţe numeroase şi de un teritoriu vast, iar producţia ei de război continua să se menţină la un nivel ridicat, se arată în volumul "Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial" (Bucureşti, Editura Politică, 1971). În Franţa, unde mişcarea de rezistenţă a angajat ample forţe interne, naziştii au fost nevoiţi să menţină în 1944 o armată de aproximativ 500.000 de oameni.
Debarcarea Aliaţilor în Normandia, începută la 6 iunie 1944, a impulsionat lupta pentru eliberare şi a constituit semnalul pentru declanşarea unei adevărate insurecţii antifasciste în toată ţara. Zonele cele mai importante ale insurecţiei au fost Masivul Central, Alpii, Limousin, Savoia superioară, Dordogne, Jura, Bretagne, Drôme etc. Prin acţiunile lor, partizanii au îngreunat legăturile ocupanţilor cu frontul din Normandia, au împiedicat transportul de trupe din sudul şi centrul Franţei spre front, au blocat telecomunicaţiile etc. Comandamentul german a fost nevoit să folosească împotriva partizanilor Armata 1, formată din 12 divizii. Un mare număr de partizani francezi şi-au pierdut viaţa în cursul acestor operaţiuni.
În luna iulie 1944, trupele aliate înaintau apropiindu-se de Paris. La 21 august, acestea ating Sena, începând forţarea fluviului. La 10 august, feroviarii francezi au declarat grevă, cinci zile mai târziu au declarat grevă şi poliţiştii parizieni şi angajaţii metroului, iar la 18 august au intrat în grevă şi factorii poştali ("Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay).
Momentul culminant al Rezistenţei franceze a fost insurecţia de la Paris din zilele de 19-25 august 1944 şi eliberarea capitalei Franţei. Organele conducătoare ale insurecţiei au fost Comitetul parizian de eliberare şi Comandamentul FFI din regiunea pariziană, în frunte cu colonelul Rol-Tanguy.
La 18 august, Comitetul parizian de eliberare decide să treacă la acţiune. Colonelul Rol-Tanguy din organizaţia Francs-tireurs partisans, şef regional al Forţelor franceze din interior, este însărcinat cu operaţiunile militare. În tot Parisul apar afişe prin care cetăţenii sunt chemaţi să participe la insurecţie. Aceasta este declanşată la 19 august, iar în dimineaţa zilei de 20 august, luptele de stradă izbucnesc peste tot. ("Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay).
În seara zilei de 24 august, au intrat în Paris primele detaşamente ale Diviziei 2 blindate franceze, conduse de generalul Jacques-Phillipe Leclerc, iar în ziua de 25 august - întreaga divizie. La 25 august 1944, ora 17.00, generalul Dietrich von Choltitz, care refuzase ordinul lui Hitler de a distruge oraşul, a semnat capitularea garnizoanei germane în faţa generalului Leclerc, comandantul Diviziei 2 blindate, şi a colonelului Rol-Tanguy, comandantul FFI din regiunea pariziană ("Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial", Bucureşti, Editura Politică, 1971). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.evenimentulistoric.ro
Alte știri din categorie
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul
O PERSONALITATE PE ZI: Iulia Hasdeu, un copil precoce, o tânără genială
Iulia Hasdeu, unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, era de o inteligenţă sclipitoare, un copil precoce care la doi ani şi jumătate învăţa alfabetul, memora poezii, la trei ani ştia să citească, la opt ani vorbea în limbile franceză, germană şi engleză trecând examenele pentru clasele primare, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani de
O PERSONALITATE PE ZI: Colecţionarul de artă Solomon Guggenheim
Afacerist, filantrop şi, mai ales, colecţionar de artă, Solomon Robert Guggenheim s-a născut la 2 februarie 1861, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, potrivit guggenheim.org. A fost fiul imigrantei germane Barbara şi al imigrantului elveţian Meyer Guggenheim. Tatăl său deţinea o întreprinder