AlegeriSUA2024 Drone, geamuri antiglonţ şi un buton de panică: SUA îşi protejează centrele de votare
După una dintre cele mai violente campanii din istoria Statelor Unite ale Americii, cele 50 de state ale ţării şi-au întărit securitatea la centrele de votare pentru a garanta că alegerile din 5 noiembrie au loc în siguranţă şi că este astfel protejată integritatea fizică a oficialilor electorali şi a alegătorilor în eventualitatea în care se produc episoade violente, scrie EFE.
Sute de echipamente de securitate, drone, lunetişti, geamuri şi veste antiglonţ şi chiar un buton de panică conectat la numărul de urgenţă vor asigura buna desfăşurare a zilei electorale şi vor permite tuturor să-şi exercite dreptul de vot.
Departamentul de Justiţie urma să trimită observatori electorali în 86 de jurisdicţii din 27 de state, inclusiv în cele considerate cheie. De altfel, la aceste alegeri se va înregistra cel mai mare număr de observatori federali din istorie.
Climatul de polarizare din ţară a escaladat progresiv până la cote fără precedent, de când, pe 6 ianuarie 2021, susţinătorii fostului preşedinte şi actualului candidat republican Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA în momentul în care Congresul certifica victoria în alegeri a actualului preşedinte Joe Biden.
Poliţia Capitoliului, conştientă că ceea ce s-a întâmplat în 2021 s-ar putea repeta, a efectuat în urmă cu câteva zile un exerciţiu de evacuare la care au participat 12 elicoptere, potrivit reţelei Fox News.
De-a lungul acestei legislaturi, Trump şi mulţi dintre aliaţii săi republicani au continuat să alimenteze teoria fraudei electorale în alegerile din 2020, iar în timpul actualei campanii electorale au pregătit terenul pentru a recurge la aceeaşi strategie în cazul în care candidatul republican pierde în faţa rivalei sale, candidata democrată Kamala Harris.
Pentru a preveni apariţia protestelor violente, aşa cum s-a întâmplat în 2020 împotriva birourilor electorale din comitate, statele, în special cele mai contestate, au alocat milioane de dolari guvernelor locale pentru a-şi consolida securitatea.
Este cazul Maricopa, cel mai mare comitat din Arizona, unul dintre statele cheie la aceste alegeri, care, după ce Trump a susţinut în mod fals că a câştigat la ultimele alegeri, a fost ţinta a numeroase demonstraţii la birourile electorale.
Îngrijorate de eventuale proteste sau chiar de violenţă, mai multe şcoli şi biserici din Arizona care au fost folosite drept centre de votare în trecut nu vor mai juca rolul de secţii de votare în acest an, a declarat un oficial electoral local pentru Reuters.
Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă (LDS), care are peste 400.000 de membri în Arizona, a oferit mai multe spaţii pentru a fi folosite ca centre votare pentru a umple acest gol.
Secretarul de stat al statului Arizona, Adrian Fontes, a explicat într-o conferinţă de presă că se vor lua măsuri de precauţie extreme şi se va întări securitatea cu drone, lunetişti pe acoperişuri, detectoare de metale şi ''bariere fizice'' la intrările în centre de votare.
"Am acceptat ideea că frica de violenţă a devenit obişnuită. Oficialii electorali din întreaga ţară spun că au nevoie de aceste măsuri pentru a se simţi în siguranţă'', a declarat Claire Woodall, fostă directoare executivă a Comisiei Electorale din Milwaukee (statul Wisconsin), într-o întâlnire cu jurnaliştii despre securitatea acestor alegeri prezidenţiale.
În alte comitate din ţară, cei care se ocupă de paza centrelor de vot vor fi protejaţi de veste antiglonţ şi vor purta la gât un buton de panică conectat la numărul de urgenţă.
''Nu am mai văzut aşa ceva vreodată. Coordonarea cu forţele locale este ceva nou pentru oficialii electorali. Unii vor avea, de asemenea, o persoană în apropiere pentru a se asigura că se simt confortabil şi în siguranţă în momentul în care intră în secţia de votare", a explicat Woodall.
Unul dintre principalele obiective ale acestei coordonări între forţele locale şi funcţionari s-a concentrat pe pregătirea acestora pentru posibile scenarii. Au avut loc simulacre de atacuri armate, iar funcţionarii au învăţat să se baricadeze şi să facă garouri pentru a şti cum să acţioneze în cazul unui episod violent.
În statul decisiv Michigan, în 2020, susţinătorii lui Trump au pătruns în sala de convenţii din centrul oraşului Detroit şi au început să lovească în ferestre. Grilaje galbene pentru biciclete au fost aliniate anul acesta de ambele părţi ale bulevardului pe care se află acest centru.
Vizitatorii trebuie să treacă prin detectoare de metale şi aproximativ 15 poliţişti patrulează în jurul sălii. Un oficial electoral din Detroit, Daniel Baxter, a declarat că au fost amplasaţi poliţişti pe acoperiş şi în jurul clădirii.
Peter Simi, profesor de sociologie la Universitatea Chapman din California, care a cercetat ameninţările împotriva oficialilor publici, a spus că cel mai rău scenariu ar fi ca Trump să piardă şi să nu-şi recunoască înfrângerea.
Simi consideră că, mai degrabă decât o repetare a atacului din 2021 asupra Capitoliului de către susţinătorii lui Trump, un posibil conflict în acest an ar putea consta în "evenimente dispersate, difuze în mai multe puncte", care ar fi mai dificil de abordat de către forţele de ordine.
Pe lângă eforturile administraţiilor, şi alte organizaţii ale societăţii civile s-au concentrat pe această problemă.
Este cazul Comitetului pentru Alegeri Sigure, un grup de experţi în administrarea electorală care a creat ghiduri de buzunar cu punctele cheie ale legilor electorale pentru fiecare stat, adaptate la legislaţia locală, pentru a accelera acţiunile celor care vor asigura securitatea în alegeri împotriva eventualelor ameninţări sau tentative de intimidare.
În plus, Garda Naţională a fost sau va fi activată în 19 state pentru a contribui la menţinerea ordinii, scrie Reuters.
Un oficial din domeniul apărării a declarat luni că Alabama, Arizona, Delaware, Iowa, Illinois, Carolina de Nord, New Mexico, Oregon, Wisconsin şi statul Washington beneficiază în prezent de misiuni ale Gărzii Naţionale, în timp ce Washington DC, Colorado, Florida, Hawaii, Nevada, Oregon, Pennsylvania, Tennessee, Texas şi Virginia de Vest dispun de trupe aflate în aşteptare. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Alte știri din categorie
Kremlinul consideră exagerată promisiunea lui Trump că va pune rapid capăt războiului dintre #Ucraina şi Rusia
Rusia ţine minte şi are în vedere declaraţiile preşedintelui ales al SUA, republicanul Donald Trump, conform cărora acesta va reuşi să pună rapid capăt războiului ruso-ucrainean, deşi consideră exagerată o asemenea promisiune, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. "Dacă noua admi
#Ucraina îşi menţine prezenţa în Kursk la trei luni de la începutul ofensivei sale surpriză în Rusia
Ucraina controlează cel puţin 620 de kilometri pătraţi de teritoriu în regiunea Kursk din Federaţia Rusă, la trei luni de la începutul ofensivei sale surpriză în această regiune de graniţă, în pofida presiunii constante a Rusiei şi a sosirii în zonă a soldaţilor nord-coreeni pentru a suplimenta trupele Kremlinului, relatează joi EFE.
AlegeriSUA2024/ Joe Biden: Va fi asigurată o tranziţie paşnică şi ordonată a puterii
Preşedintele american, Joe Biden, a declarat joi că sistemul electoral american este corect şi poate fi respectat şi va fi asigurată o tranziţie paşnică şi ordonată a puterii. Preşedintele aflat la final de mandat susţine un discurs solemn adresat naţiunii americane despre rezultatele alegerilor şi pregătirea tranziţiei la 20 ianuarie, când preşedintele
#Ucraina: Cel puţin un mort într-un atac rusesc care a lovit un spital oncologic din Zaporojie
Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa, iar alte 18 au fost rănite joi în urma unui atac "masiv" rusesc în cursul căruia a fost lovit şi un spital din oraşul Zaporojie, în sudul Ucrainei, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP. "Atac masiv asupra Zaporojie. Inamicul a efectuat cinci lovituri" care au afectat "
Orban jubilează la summitul european, unde se vede o punte între UE şi SUA după victoria lui Trump
Cu un zâmbet satisfăcut şi strângeri de mâini ferme, premierul conservator ungar Viktor Orban, adesea izolat printre liderii europeni, îşi savurează acum momentul său de glorie la Budapesta, unde a primit joi aproape 50 de şefi de stat şi de guvern la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) şi la un summit informal al UE, consemnează AFP.
#Ucraina: NATO agită ameninţarea nord-coreeană pentru a-l ralia pe Donald Trump împotriva ameninţării ruse (AFP)
NATO a încercat joi, la Budapesta, să şi-l ralieze pe viitorul preşedinte american Donald Trump în faţa ameninţării ruse, subliniind că atragerea Coreei de Nord în războiul din Ucraina a schimbat situaţia, inclusiv pentru SUA, relatează AFP. Rolul Coreei de Nord "ilustrează cum aceste ţări lucrează împreună, China, Coreea d
Summitul CPE: O pace în #Ucraina trebuie să excludă concesii teritoriale către Rusia, afirmă preşedintele Zelenski
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) desfăşurat la Budapesta, că speră că Statele Unite vor fi mai puternice odată cu revenirea la putere a fostului preşedinte Donald Trump şi că Washingtonul nu va înceta să colaboreze cu Europa pentru a avansa către o pace în Ucraina care să nu implice concesii
Rusia: Ministrul de externe Serghei Lavrov declară că Moscova este deschisă dialogului cu noua administraţie americană
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că ţara sa este deschisă dialogului cu viitoarea administraţie americană după victoria republicanului Donald Trump în alegerile prezidenţiale, relatează EFE. "Vom vedea dacă vor exista propuneri. Insist, nu noi am îngheţat relaţiile şi nu noi ar trebui să propunem restabilirea lor",
Spania: Un fost ministru apropiat de premierul Sanchez, vizat de o anchetă de corupţie pentru achiziţii în pandemie
Justiţia spaniolă a anunţat joi că a deschis o anchetă ce îl vizează pe Jose Luis Abalos, fost ministru şi mult timp considerat mâna dreaptă a premierului Pedro Sanchez, acuzat de corupţie în cadrul unor contracte de achiziţie de material sanitar în perioada pandemiei de COVID-19, transmite AFP. Abalos, ministru al transporturilor &icir
Criză politică în Germania: Liderul opoziţiei conservatoare s-a întâlnit cu preşedintele Steinmeier după discuţiile eşuate cu Scholz
Liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) germane, Friedrich Merz, care speră să îi ia locul social-democratului Olaf Scholz în funcţia de cancelar, s-a întâlnit joi după-amiază cu preşedintele ţării, Frank-Walter Steinmeier, pentru a discuta calea de urmat după destrămarea coaliţiei de guvernare, transmite dpa. La fel ca în î
SUA: Un judecător a restabilit înţelegerea negociată privind sentinţa pentru ''creierul'' prezumtiv al atentatelor de la 11 septembrie
Un judecător militar american a declarat valabilă înţelegerea negociată privind sentinţa pentru Khalid Sheikh Mohammed, considerat "creierul" atentatelor de la 11 septembrie 2001, o decizie ce fusese revocată în aprilie de Pentagon după puternica emoţie stârnită în rândul a numeroşi apropiaţi ai victimelor, a indicat joi un responsabil
Premierul Viktor Orban cere discutarea revenirii la pace la summitul Comunităţii Politice Europene găzduit de Ungaria
"Trebuie să examinăm modalităţi de a readuce pacea în Europa", care este pusă în pericol de război, de migraţie şi de o deteriorare a situaţiei economice, a spus joi premierul conservator ungar Viktor Orban, în deschiderea summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), pe care Ungaria, ce exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, î
Piotr Serafin: Viitorul cadru financiar multianual trebuie să arate că Europa este pregătită pentru provocările viitoare
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Bugetul Uniunii Europene şi viitorul cadru financiar multianual (CFM) trebuie să arate că Europa este pregătită pentru provocările anilor viitori, a susţinut joi comisarul european desemnat pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, în timpul audierii de confirmare din Par
Israel: Parlamentul adoptă o lege care permite expulzarea familiilor ''teroriştilor'' în Fâşia Gaza
Knesset-ul (parlamentul israelian) a adoptat joi o lege care permite expulzarea în Fâşia Gaza a rudelor persoanelor care au comis "atacuri teroriste" în ţară, un text denunţat de apărătorii drepturilor minorităţii arabe, relatează AFP. Legea, prezentată de deputatul Almog Cohen, membru al partidului de extrema dreaptă Otzma Yehudit
Liban: O lovitură israeliană a ucis trei persoane şi a rănit trei soldaţi libanezi şi cinci 'căşti albastre'
Armata libaneză a anunţat joi că trei dintre soldaţii săi şi cinci membri ai "căştilor albastre" au fost răniţi de o lovitură israeliană la intrarea în oraşul Saida din sudul ţării, atac în care au fost ucise alte trei persoane, transmite AFP. Lovitura "inamicului israelian ţintea o maşină şi a provocat moartea a trei pasageri",