Câteva companii nord-americane, care văd un potenţial pentru dispozitive asemănătoare celor de vapat pentru ameliorarea migrenelor şi a unor boli respiratorii precum astmul, au un drum lung de parcurs pentru a convinge autorităţile sanitare şi pacienţii că produsele lor pot reprezenta viitorul medicamentelor inhalate, notează Reuters.

Două companii, Qnovia şi MIIST Therapeutics, au dezvoltat dispozitive similare cu cele de vapat bazate pe tehnologia utilizată în nebulizatoarele medicale existente, care transformă medicamentele lichide într-o ceaţă fină.

O altă companie, Greentank, susţine că a dezvoltat o metodă de vaporizare a substanţelor prin intermediul unui cip de încălzire care răspunde preocupărilor legate de siguranţa dispozitivelor de vapat actuale şi care ar putea oferi o modalitate mai bună de a trata afecţiuni precum migrenele.

Companiile şi experţii susţin că inhalarea poate ameliora durerea în câteva secunde, cu mai puţine efecte secundare decât pastilele, însă ambiţiile acestor companii de a vinde dispozitive asemănătoare celor de vapat în sfera medicală, în contextul preocupărilor crescânde legate de impactul acestora asupra sănătăţii, va fi o sarcină dificilă.

Pentru moment, Qnovia şi MIIST îşi vor lansa produsele iniţial ca terapii de substituire a nicotinei (NRT) disponibile doar pe bază de reţetă, în timp ce Greentank vizează iniţial utilizarea cipului său de încălzire în dispozitive de vapat cu canabis recreativ şi nicotină.

În cele din urmă, companiile îşi propun să vadă dispozitivele lor livrând o gamă largă de medicamente, iar Douglas Dunlap, directorul comercial al Greentank, dă ca exemplu medicamentele pentru migrene.

O metodă comună de administrare a tratamentului pentru migrene este printr-o pastilă, care are nevoie de până la o oră pentru a-şi face efectul şi poate include simptome precum vărsături şi ameţeli.

"Dacă am putea scurta acest timp, ar fi un mare succes pentru noi", a declarat Dunlap, fost director executiv la gigantul JUUL, adăugând că dispozitivele de vapat pot livra un efect în decurs de 60 de secunde.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, trei miliarde de oameni din întreaga lume suferă de migrene. Alte sute de milioane suferă de afecţiuni precum astmul sau bolile pulmonare, tratate cu medicamente inhalate.

Doar compania farmaceutică GSK a obţinut venituri de circa 7 miliarde de lire sterline (8,9 miliarde de dolari) din medicamente obişnuite pentru afecţiuni precum astmul şi bolile pulmonare în 2023.

Preocupări privind sănătatea

Federico Buonocore, profesor la Universitatea Kingston din Marea Britanie, susţine că dispozitivele existente pentru administrarea medicamentelor inhalate sunt voluminoase şi dificil de utilizat, motiv pentru care tind să fie utilizate incorect.

Un design similar cu cel al dispozitivelor de vapat ar putea rezolva astfel de provocări, este de părere el.

Marile companii producătoare de tutun au încercat deja şi au eşuat în a pătrunde pe această piaţă, eforturile lor fiind marcate de neîncredere şi de opoziţie din partea oficialilor din domeniul sănătăţii.

Philip Morris International a renunţat anul trecut la obiectivul de a câştiga peste 1 miliard de dolari anual până în 2025 din unitatea sa de wellness şi sănătate, care include o afacere ce produce inhalatoare pentru astm.

Potrivit CEO-ului Jacek Olczak, compania a fost "prea optimistă cu privire la modul în care mediul extern va accepta... marile companii producătoare de tutun" în industrii care nu au de-a face cu nicotina. Un produs de administrare prin inhalare a aspirinei dezvoltat de unitate a fost, de asemenea, considerat un eşec după un studiu clinic anul trecut.

Qnovia, cu sediul în Virginia, şi MIIST, din California, sunt companii farmaceutice şi nu sunt asociate cu marile companii producătoare de tutun, deşi unii dintre directorii lor executivi provin din această industrie.

CEO-ul Qnovia, Brian Quigley, un fost şef al gigantului Altria, a declarat pentru Reuters că Qnovia intenţionează să depună cereri de aprobare în SUA în curând şi în Marea Britanie în 2026 pentru dispozitivul său ca terapie de substituire a nicotinei (NRT) şi să lanseze un studiu clinic în septembrie.

MIIST trebuie la rândul său să obţină aprobări de reglementare. Studiul său clinic de fază 1 a constatat că dispozitivul său poate ameliora pofta de nicotină mai rapid decât alte terapii aprobate de substituire a nicotinei, cum ar fi plasturii şi gumele - cunoscute pentru eficienţa lor scăzută în a ajuta fumătorii să renunţe la fumat.

Greentank, cu sediul la Toronto şi fondată în 2015 pentru a produce hardware de vaping, aşteaptă în septembrie lansarea, de către compania americană Jaunty, a primului dispozitiv de vapat cu canabis din SUA care foloseşte tehnologia sa.

Greentank caută acum un partener din domeniul farmaceutic pentru a sprijini dezvoltarea cipului său de încălzire pentru administrarea medicamentelor.

Fondatorul MIIST, Dalton Signor, a declarat pentru Reuters că speră ca dispozitivul companiei sale să fie utilizat într-o zi pentru a administra medicamente pentru ameliorarea durerii şi a anxietăţii.

Cu toate acestea, pentru Signor, o provocare majoră constă în asigurarea faptului că dispozitive precum cele produse MIIST nu sunt confundate cu dispozitivele de vapat obişnuite, subiect al unor preocupări tot mai mari privind sănătatea.

Autorităţi precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţin că dispozitivele de vapat pot produce substanţe chimice nocive precum formaldehida şi metalele grele, iar impactul lor pe termen lung este incert.

Investitorul de capital de risc Catharine Dockery, CEO al Vice Ventures, a declarat că firma sa a susţinut Qnovia deoarece tehnologia de nebulizare a acesteia nu utilizează căldura, un proces care poate produce emisii nocive.

Dispozitivul Greentank foloseşte căldura - un aspect care ar putea face, de asemenea, ca unele medicamente să nu funcţioneze cu acesta.

Dunlap a declarat că Greentank se află în primele etape ale încercării de a identifica medicamentele care sunt potrivite pentru tehnologie, iar testele arată că metoda sa de încălzire nu produce emisii nocive.

Totuşi, mulţi ar putea rămâne sceptici.

Federico Buonocore, de la Universitatea Kingston, a cercetat utilizarea ţigărilor electronice ca dispozitive de administrare a medicamentelor.

"Primul lucru pe care toată lumea mi l-a spus a fost: 'Este greşit să foloseşti acest dispozitiv ca dispozitiv medical'", a povestit el, adăugând că preocupările includ faptul că ar fi nepotrivit ca aceste dispozitive să fie prescrise copiilor. "Ieşirea din această stigmatizare va fi foarte dificilă pentru sector", a adăugat specialistul. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)