FRAGMENT DE ISTORIE: 60 de ani de la izbucnirea războiului din Vietnam (2 august 1964)
Conflictul din Vietnam a fost unul dintre cele mai complicate episoade de criză ale războiului rece şi totodată una dintre cele mai grele implicări militare externe ale armatei SUA în perioada postbelică.
Zona a fost scena unui conflict militar încă după încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în perioada 1946-1954. În septembrie 1945, liderul Ho Şi Min declarase independenţa Vietnamului de Nord, propunând drept model al declaraţiei de independenţă de stat un proiect izvorât din Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii şi totodată cu intenţia de a obţine suportul guvernului american. Guvernul francez a făcut, la rândul său, o propunere privind o formă de autoguvernare limitată, dar care a fost respinsă de Ho Şi Min, iar acest moment a reprezentat declanşarea războiului de gherilă al Viet Min faţă de trupele franceze. În iunie 1949, guvernul de la Paris l-a instalat pe fostul împărat Bao Dai în calitate de şef al statului Vietnam. În februarie 1950, cu sprijin militar sovietic şi chinez, forţele vietnameze au pornit ofensiva împotriva efectivelor franceze. Casa Albă a acordat ajutor Franţei, care este înfrântă decisiv, în confruntarea de la Dien Bien Phu, în mai 1954, concretizând sfârşitul dominaţiei franceze în Indochina, potrivit volumului ''Enciclopedia Războiului Rece'' (Thomas Parish, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002). Acordurile de la Geneva, din iulie 1954, au stabilit delimitarea Vietnamului de Sud de Vietnamul de Nord de-a lungul paralelei 17 şi au specificat organizarea, într-un timp de doi ani, de alegeri libere democratice pentru unificarea Vietnamului într-un singur stat cu un guvern democratic, dar scrutinul nu a mai avut loc, conform www.history.com.
În mai 1959, forţele nord-vietnameze au început furnizările de sprijin logistic, pe diferite rute prin Laos şi prin Cambodgia, pentru forţele de gherilă care atacau unităţile guvernului Diem din Vietnamul de Sud. Ostilităţile au crescut în intensitate, iar în iulie 1959 au fost ucişi primii soldaţi americani în Vietnamul de Sud, în urma atacurilor de gherilă. Pe fondul derulării acestor evenimente cu victime în rândul soldaţilor americani, preşedintele american John F. Kennedy a autorizat trimiterea, în mai 1961, a unor unităţi de elicoptere şi a 400 de luptători din unităţi Beretele Verzi în operaţiuni clandestine la adresa forţelor Viet Cong. Prin lovitura militară de stat din noiembrie 1963, Diem este îndepărtat şi omorât, iar în perioada 1963-1965, guvernul Vietnamului de Sud a fost condus de 12 echipe guvernamentale diferite, instabilitate politică generată şi de numeroase lovituri militare de stat.
La 2 august 1964, ambarcaţiuni nord-vietnameze de patrulare au atacat nava USS Maddox (DD-731), în timp ce acest distrugător se afla în apele internaţionale ale Golfului Tonkin, potrivit https://www.usni.org. Acest incident a reprezentat cauza principală a implicării militare ample cu efective diverse a Statelor Unite ale Americii în conflictul din Vietnam. Încă de la începutul anului 1964, SUA sprijinea acţiunile de comando ale forţelor sud-vietnameze şi desfăşura misiuni de culegere de informaţii de-a lungul coastei nord-vietnameze. Denumite codificat Planul Operaţiuni 34A, activităţile erau derulate şi coordonate de Departamentul Apărării cu sprijinul Agenţiei Centrale de Informaţii, fiind desfăşurate în teren de forţele nord-vietnameze. Cu succese limitate, numeroşi sud-vietnamezi au fost capturaţi, unităţile Planului Operaţiuni 34A suferind pierderi grele. În iulie 1964, generalul locotenent William C. Westmoreland, comandantul U.S. Military Assistance Command din Vietnam a schimbat tacticile de la atacuri comando la bombardamente cu armament uşor cu mortiere, rachete şi aruncătoare de grenade din ambarcaţiunile sud-vietnameze.
Sursa foto: nsarchive2.gwu.edu
În dimineaţa zilei de 4 august 1964, unităţile de interceptare a comunicaţiilor dislocate de-a lungul coastei nord-vietnameze au raportat posibilitatea desfăşurării unei operaţiuni maritime ofensive în Golful Tonkin. Condiţiile meteo erau nefavorabile, furtună şi ploi, precum şi valuri mari care limitau vizibilitatea. Pe lângă dificultatea generată de vreme, radarul SPS-40 de pe USS Maddox şi radarul SPG-53 de pe nava USS Turner Joy erau inoperabile, conform https://www.usni.org/. Distrugătorul Maddox a relatat identificarea unor ambarcaţiuni, ţintele dispăreau şi apoi apăreau din direcţia opusă. Echipajul de pe distrugător a relatat atac cu armament automat, cu torpile, contacte pe radar şi de suprafaţă. A deschis la rândul său focul cu armamentul de pe navă. Comandantul Diviziei Distrugător 192, căpitanul John J. Herrick şi-a exprimat îndoiala privind atacul desfăşurat. Acesta a realizat faptul că ''atacurile'' erau în fapt rezultatul excesului de zel al operatorilor de la sonar şi performanţelor tehnice slabe ale echipamentelor de la bord. USS Turner Joy nu a detectat niciun fel de atac folosindu-se torpile. La 5 august 1964 a transmis un mesaj cu prioritate maximă spre baza din Honolulu care a fost recepţionat la Washington la 13:27 în data de 4 august, dată fiind diferenţa de fus orar între Vietnam şi Washington de 12 ore. Căpitanul a transmis faptul că a părut îndoielnic contactele avute cu nave inamice şi torpilele lansate, explicând asupra ''efectelor ciudate ale vremii asupra radarului şi excesul de zel al operatorilor de la sonar. Nu a existat contact vizual al navei MADDOX cu inamicul.'' Şi ''cerea evaluarea completă a situaţiei înainte de a se întreprinde vreo decizie'', conform https://www.usni.org.
Informaţiile erau contradictorii. Căpitanul Herrick a trimis un alt raport către amiralul american Grant Sharp, comandantul Flotei americane din Pacific, schimbând relatarea anterioară şi menţionând că a întrebat martori care vorbeau despre ambarcaţiuni care au trecut prin apropierea navelor americane, cei de pe USS Turner Joy au relatat chiar că au văzut câteva torpile trecând prin apropiere. Secretarul apărării Robert McNamara a telefonat amiralul american Grant Sharp pentru a cere lămuriri. Amiralul a cerut răgaz să afle mai multe date, transmiţând ulterior şefului Statului Major Interarme generalul locotenent David Burchinal că noile date interceptate arătau că un atac a avut loc în zonă, în apropierea navelor USS Maddox şi USS Turner Joy.
Sursa foto: vietnamtheartofwar.com
Pe fondul acestor informaţii, preşedintele american Lyndon Johnson a ieşit public la televiziunea americană cu un mesaj în care anunţa măsuri de retaliere împotriva unor ţinte nord-vietnameze, ca urmare a atacurilor violente asupra forţelor armate americane. Au fost declanşate atacuri de bombardament aerian de pe navele din apropierea Vietnamului, care se aflau în componenţa Flotei Pacificului. La 7 august 1964, Congresul a votat cu aproape unanimitate Rezoluţia "Golful Tonkin" pe care preşedintele american a semnat-o trei zile mai târziu. Rezoluţia autoriza şeful executiv al statului american, în speţă preşedintele, să ia toate măsurile necesare pentru a respinge orice atac asupra forţelor SUA şi de a preveni alte agresiuni viitoare. Astfel obţinută autorizaţia juridică de implicare în conflict, SUA intra în cel mai lung conflict şi costisitor conflict din istoria sa modernă. Drept urmare adoptării acestei rezoluţii, preşedinţii americani Lyndon Johnson şi Richard Nixon au făcut apel la textul acestei rezoluţii drept bază legală pentru politicile adoptate pe plan intern privind Vietnamul, conform https://www.archives.gov/.
Ulterior, incidentul de la Golful Tonkin avea să devină un subiect controversat în politica americană. O investigaţie a Senatului SUA avea să dezvăluie faptul că nava USS Maddox derula o misiune clandestină de culegere de informaţii în zona respectivă a Golfului Tonkin, contrazicând afirmaţiile preşedintelui Johnson despre potenţiala implicare ca sprijin a US Navy în incident, conform https://www.archives.gov/. Rezoluţia avea să fie abrogată, în ianuarie 1971, într-o încercare de restrângere a prerogativelor preşedintelui american privind continuarea războiului din Vietnam.
Implicarea militară a SUA în conflictul din Vietnam a fost una dintre cele mai costisitoare angajări armate americane într-un război în secolul XX, înregistrându-se numeroase pierderi umane şi răniţi în rândul combatanţilor americani. 58.000 de americani au murit în acest război. Din 1961 şi până la predarea guvernului de la Saigon, în 1975, guvernul SUA a cheltuit peste 141 de miliarde de dolari. Potrivit datelor Pentagonului, au murit peste 241.000 de luptători sud-vietnamezi în luptă şi de asemenea peste 1 milion de combatanţi Vietcong şi ai forţelor nord-vietnameze, conform https://www.nytimes.com/.
Conflictul din Vietnam s-a încheiat în 1975, potrivit https://vietnamtheartofwar.com/ şi https://www.nytimes.com/. La 30 aprilie 1975, blindate ale armatei nord-vietnameze au intrat în Saigon, cucerind capitala sud-vietnameză ceea ce a fost similar încheierii conflictului militar din Vietnam, potrivit https://diplomacy.state.gov/, https://www.nytimes.com/ şi www.history.com. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: Puget Sound Navy Museum/Facebook
Alte știri din categorie
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat
DOCUMENTAR: Scriitorul japonez Sir Kazuo Ishiguro, laureat Nobel în 2017, împlineşte 70 de ani (8 noiembrie)
Sir Kazuo Ishiguro este un scriitor britanic de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2017, ale cărui romane au fost traduse în peste 50 de limbi străine. Unele dintre cele mai bună cărţi ale sale - "The Remains of the Day" (1989) şi "Never Let Me Go" (2005) - au fost vândute, fiecare, în peste 1 milion
O PERSONALITATE PE ZI: Sociologul şi academicianul Mihail M. Cernea
Sociologul Mihail M. Cernea, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 14 octombrie 1931, la Iaşi, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti între 1950 şi 1954. A de
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul