FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la începutul operaţiunilor militare ale Primului Război Mondial (1 august 1914)
Primul Război Mondial a pus continentul european în faţa unei confruntări militare fără precedent în istoria umanităţii. De la marea bătălie de la Waterloo, din 1815, pe continentul european nu a mai fost o încleştare militară de o asemenea amploare, în care să fie implicate multe state europene.
Conflagraţia mondială a avut drept mobil declanşator asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, la 28 iunie 1914, la Sarajevo de către sârbul Gavrilo Princip, potrivit www.history.com.
Zona Balcanilor a reprezentat un spaţiu de intersectare a intereselor politice ale puterilor europene, în special pe fondul problemei orientale ca urmare a războiului Crimeii (1853-1856) şi a războiului ruso-turc (1877-1878). Conferinţele mari ale secolului al XIX-lea, Congresul de la Viena (1814), Congresul de la Paris (1856) şi Congresul de la Berlin (1878), au influenţat hotărâtor dinamica politico-militară de pe continentul european şi evoluţia relaţiilor între puterile europene. Anglia, Franţa şi Austro-Ungaria nu doreau o întărire a prezenţei Rusiei în Balcani, iar monarhia austro-ungară avea interese clare în această zonă a continentului, potrivit ''European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878'', autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ''Reform, Revolution and Crisis in Europe'' (Routledge, 2019). Congresul de la Berlin (1/13 iunie - 1/13 iulie 1878) a reglementat într-o anumită măsură situaţia din Balcani şi raporturile între puterile europene, dar problemele teritoriale nerezolvate au amplificat tensiunea la nivel european şi au contribuit la coagularea celor două alianţe, Puterile Centrale şi Antanta.
La 23 iulie 1914, ministrul de externe austro-ungar, Leopold von Berchtold, a transmis Serbiei un ultimatum în care cerea punerea în aplicare a unor măsuri necruţătoare pentru statul sârb. Suveranitatea Serbiei ar fi fost grav afectată dacă accepta termenii ultimatumului austro-ungar, însă oricare alt răspuns în afara celui care viza acceptarea necondiţionată a cererilor Vienei ar fi alimentat şi mai mult demersurile austro-ungare drept mobil pentru război. Viena a respins răspunsul Serbiei, care accepta ultimatumul cu excepţia implicării oficialilor austro-ungari în ancheta privind asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. La 25 iulie 1914, Serbia a declarat mobilizarea generală pentru război. Austro-Ungaria a declarat război Serbiei la 28 iulie 1914, acesta fiind momentul de debut la nivel oficial de declaraţie de război al primei conflagraţii mondiale.
La 24 iulie 1914, secretarul britanic de externe Sir Edward Grey a încercat să organizeze o conferinţă de pace internaţională pentru prevenirea războiului. Franţa a acceptat iniţiativa, însă Germania a refuzat să participe. La 29 iulie, Germania a cerut Londrei neutralitate în cazul producerii unui război european, dar guvernul britanic a refuzat adoptarea unei asemenea poziţii, potrivit https://www.iwm.org.uk.
Nereuşind să organizeze conferinţa internaţională pentru evitarea războiului, guvernul Marii Britanii a cerut în cursul lunii iulie pregătirea de război, concediile în armată au fost sistate, iar rezerviştii au fost chemaţi în cadrul mobilizării generale, conform https://www.nam.ac.uk. Pe fondul acestor pregătiri, la 30 iulie 1914, guvernul Rusiei a cerut forţelor sale armate să se pregătească de război, demers interpretat de Germania drept un posibil act agresiv la adresa Austro-Ungariei. În 31 iulie 1914, Germania a trimis un ultimatum Rusiei cerând să-şi demobilizeze forţele. După încheierea celor 24 de ore, ultimatumul guvernului german nu a primit vreun răspuns din partea guvernului rus, iar Germania a declarat război Rusiei.
Forţele militare germane au ocupat Luxemburgul la 2 august 1914, iar la 4 august au încălcat neutralitatea Belgiei, intrând pe teritoriul acestui stat pentru a se îndrepta spre Franţa cu intenţii clare de cucerire. Încălcarea neutralităţii Belgiei a determinat guvernul britanic să transmită la 4 august 1914 declaraţia sa de război guvernului german, conform https://www.nam.ac.uk. Opt zile mai târziu, Londra a declarat război Austro-Ungariei, iar peste alte trei luni - Imperiului Otoman. În 3 august 1914, Germania a declarat război Franţei, la aceeaşi dată existând schimb de focuri în zona de graniţă franco-germană după ce unităţi ale armatei germane au intrat pe teritoriul naţional francez. Guvernul de la Paris a procedat similar la o declaraţie de război adresată Berlinului, indicăhttps://www.iwm.org.uk.
Prima mare încleştare a avut loc la 23 august 1914, în bătălia de la Mons, unde o forţă expediţionară britanică de 75.000 de soldaţi a înfruntat circa 150.000 de soldaţi germani pentru a obţine controlul punctului strategic al Canalului Mons-Conde. La finalul celor ''patru lupte ale frontierei'', desfăşurate în primele săptămâni ale Primului Război Mondial, forţele britanice s-au retras fiind depăşite numeric de efectivele germane. Potrivit datelor consemnate, au fost ucişi circa 1.600 de britanici şi aproximativ 5.000 de soldaţi germani, notează www.history.com. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.nam.ac.uk
Alte știri din categorie
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)
Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat
DOCUMENTAR: Scriitorul japonez Sir Kazuo Ishiguro, laureat Nobel în 2017, împlineşte 70 de ani (8 noiembrie)
Sir Kazuo Ishiguro este un scriitor britanic de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2017, ale cărui romane au fost traduse în peste 50 de limbi străine. Unele dintre cele mai bună cărţi ale sale - "The Remains of the Day" (1989) şi "Never Let Me Go" (2005) - au fost vândute, fiecare, în peste 1 milion
O PERSONALITATE PE ZI: Sociologul şi academicianul Mihail M. Cernea
Sociologul Mihail M. Cernea, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 14 octombrie 1931, la Iaşi, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti între 1950 şi 1954. A de
Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024
Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell
Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert
7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)
Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u
BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala
Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform
5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)
Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu
O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams
Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst
DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)
Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q
Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea
JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)
Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,
Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India
Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a
O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam
Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul