logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro
Flux Documentare

Săptămâna europeană 24-28 iunie 2024

Image

În cadrul Consiliului European (27- 28 iunie 2024), desfăşurat la Bruxelles, liderii UE au convenit asupra numirilor şi nominalizărilor pentru cele mai importante funcţii de conducere ale UE şi au adoptat agenda strategică pentru 2024-2029. În conformitate cu rolul Consiliului European, astfel cum este stabilit în Tratatul privind Uniunea Europeană, liderii reuniţi l-au ales pe Antonio Costa drept Preşedinte al Consiliului European, au propus-o pe Ursula von der Leyen candidată pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar pe Kaja Kallas o consideră candidata potrivită pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, potrivit www.consilium.europa.eu/. Tot în această săptămână a avut loc deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova şi Ucraina.


Europarlamentare

* La 24 iunie 2024, premierul ungar, Viktor Orban, a exclus posibilitatea ca forţa sa politică, Fidesz, să facă parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) condus de partidul Fraţii Italiei al premierului Italiei, Giorgia Meloni. Acest lucru se datorează recentei integrări în ECR a partidului naţionalist românesc AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor), pe care Orban l-a calificat drept "antimaghiar", a transmis EFE.

Viktor Orban s-a întâlnit la 24 iunie 2024 la Roma cu şefa guvernului Italiei, Giorgia Meloni, în cadrul unui mini-turneu care a mai cuprins Paris şi Berlin. Meloni şi Orban au relaţii bune şi sunt de aceeaşi părere în ceea ce priveşte aspecte precum combaterea imigraţiei ilegale, a scăderii ratei natalităţii şi stabilirea unor limite în ceea ce priveşte suveranitatea comună a UE, dar Orban nu împărtăşeşte sprijinul ferm al guvernului italian pentru Ucraina, care luptă împotriva forţelor de invazie ruseşti.

Partidul Fidesz al lui Orban nu face parte dintr-un grup european după ce s-a retras din Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, în urmă cu doi ani. Orban şi-a arătat angajamentul de a colabora cu Meloni pentru "consolidarea partidelor europene de dreapta", chiar dacă a exclus afilierea Fidesz la ECR.


* La 26 iunie 2024, eurodeputata franceză Valérie Hayer, membră a partidului Renaissance al lui Emmanuel Macron, a fost realeasă preşedinte al grupului Renew Europe (centrişti şi liberali), care a ieşit slăbit în urma alegerilor din 9 iunie pentru Parlamentul European, a transmis AFP. Valérie Hayer a fost singura candidată la şefia grupului.

Renew Europe a fost a treia forţă în Parlamentul European aflat la sfârşit de mandat, cu 102 deputaţi, însă în urma recentelor alegeri a rămas cu doar 74, fiind depăşit de grupul ERC (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, dreapta radicală şi extremă dreapta), care numără în prezent 83 de parlamentari.


* Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a criticat la 26 iunie 2024, într-un discurs în Camera Deputaţilor din parlamentul italian, acordul încheiat între Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), socialişti şi liberali pentru a-şi împărţi principalele trei funcţii din structurile UE, acuzându-l că ignoră dorinţele exprimate de votanţi la recentele alegeri europarlamentare, au relatat agenţiile ANSA şi Reuters.

Partidul său, care este şi principala forţă din grupul ERC, a obţinut cele mai multe voturi în Italia. O tendinţă de orientare spre dreapta s-a constatat şi în Franţa şi Germania, unde partidele aflate la guvernare au suferit înfrângeri grele.

Potrivit Financial Times, se pare că Italia şi Franţa se luptă pentru un post de vicepreşedinte al Comisiei cu o influenţă economică importantă, dar procesul este afectat de presupusa animozitate existentă între premierul Georgia Meloni şi preşedintele Emmanuel Macron.


* Cei 27 de lideri au sosit la 27 iunie 2024 la Consiliul European la Bruxelles cu posturile pentru "înalţii responsabili" comunitari deja convenite între cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew). Câte doi reprezentanţi ai acestora au avut o reuniune privată la care nu au invitat-o pe Giorgia Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR).

Cancelarul german Olaf Scholz a reprezentat la aceste negocieri grupul social-democraţilor, împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez, în timp ce grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, iar cel al liberalilor de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez şi viitor secretar general al NATO, Mark Rutte,

Acest grup restrâns de şase lideri a format, potrivit şefei guvernului italian, o "oligarhie" care a făcut o înţelegere fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. Acest scrutin a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, fără însă ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal, iar acestora din urmă li s-ar putea alătura şi grupul Verzilor.

Orban a vorbit la rândul său despre "un acord ruşinos" convenit între respectivii şase lideri europeni şi despre un "abuz de putere". "Alegătorii europeni au fost păcăliţi", a scris premierul ungar pe platforma X, potrivit AFP. Dreapta "a format o coaliţie a minciunilor cu stânga şi cu liberalii. Noi nu susţinem acest acord ruşinos!", a adăugat premierul ungar despre acordul din care extrema dreaptă a fost exclusă. El a precizat de asemenea că nu sprijină numirea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat, întrucât ea a folosit statul de drept ca instrument politic împotriva Ungariei.

Popularii, social-democraţii şi liberalii au împreună o majoritate de 399 din cei 720 de eurodeputaţi. Cancelarul Olaf Scholz a descris astfel drept "relevant" acordul celor trei familii politice proeuropene asupra împărţirii posturilor, întrucât se întruneşte majoritatea.


Consiliul European (27-28 iunie 2024)

* Liderii UE au convenit asupra numirilor şi nominalizărilor pentru cele mai importante funcţii de conducere ale UE şi au adoptat agenda strategică pentru 2024-2029, un plan politic care orientează direcţia şi obiectivele viitoare ale UE.
De asemenea, au adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, securitate şi apărare, competitivitate, migraţie, Marea Neagră, Moldova, Georgia, ameninţări hibride, lupta împotriva antisemitismului, rasismului şi xenofobiei şi o foaie de parcurs privind reformele interne.

Liderii au decis asupra a poziţii de top pentru viitorul ciclu instituţional, în conformitate cu rolul Consiliului European, astfel cum este stabilit în Tratatul privind Uniunea Europeană: l-au ales pe Antonio Costa preşedinte al Consiliului European; au propus-o pe Ursula von der Leyen candidată la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi pe Kaja Kallas drept candidatul potrivit pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.

În continuare, candidatul propus pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene va trebui să fie ales de Parlamentul European cu o majoritate a membrilor săi. Numirea oficială a Înaltului Reprezentant necesită acordul preşedintelui ales al Comisiei Europene. Preşedintele Comisiei, înaltul reprezentant şi ceilalţi comisari vor fi supuşi unui vot de aprobare din partea Parlamentului European înainte de numirea lor oficială de către Consiliul European, anunţă www.consilium.europa.eu.

În urma acordului asupra posturilor de conducere, premierul Italiei, Georgia Meloni, a transmis pe reţeaua X lipsa ei de susţinere pentru cei trei propuşi pentru rolurile de top: "Propunerea formulată de populari, socialişti şi liberali pentru
pentru noii lideri europeni este greşită ca metodă şi ca fond. Am decis să nu o susţin din respect faţă de cetăţeni şi în urma indicaţiilor venite de la aceşti cetăţeni în timpul alegerilor. Continuăm să lucrăm pentru a oferi în sfârşit Italiei greutatea pe care o merită în Europa."

Potrivit www.politico.eu, premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva unui al doilea mandat pentru Ursula von der Leyen, s-a abţinut la votul pentru Kaja Kallas în funcţia de şef al politicii externe a UE şi a votat în favoarea lui Antonio Costa în calitate de preşedinte al Consiliului, a declarat un diplomat al UE.


* Liderii UE au discutat la 27 iunie 2024 şi despre cele mai recente evoluţii din Orientul Mijlociu şi au evidenţiat îngrijorarea cu privire la numărul inacceptabil de victime civile, în special de copii, precum şi de nivelurile catastrofale ale foametei cauzate de intrarea insuficientă a ajutorului în Gaza.

Liderii au salutat adoptarea Rezoluţiei 2735 a Consiliului de Securitate al ONU, care conturează un acord cuprinzător de încetare a focului în trei faze pentru a pune capăt războiului din Gaza. Aceştia au cerut punerea în aplicare integrală a propunerii, fără întârziere sau condiţii prealabile, inclusiv: încetarea imediată a focului în Gaza; eliberarea tuturor ostaticilor; o creştere semnificativă şi susţinută a asistenţei umanitare în toată Gaza; o încetare a focului de durată şi încheierea crizei, asigurând interesele de securitate ale Israelului şi siguranţa civililor palestinieni.

Ei au condamnat, de asemenea, grevele recente care au deteriorat sediul Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) din Gaza şi au cerut tuturor părţilor să ia toate măsurile de precauţie posibile şi să acorde CICR acces la locurile de detenţie, mai arată sursa citată.


Deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova şi Ucraina

La 25 iunie 2024, Uniunea Europeană a lansat oficial, la Luxemburg, negocierile menite să permită celor două ţări să devină într-o zi membre cu drepturi depline ale UE. Negocierile de aderare dintre UE şi o ţară terţă au loc în cadrul unor conferinţe interguvernamentale (CIG).

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că viitorul ţării este în Uniunea Europeană, înaintea începerii, la Luxemburg, a primei şedinţe a Comisiei interguvernamentale Republica Moldova - Uniunea Europeană, la care au fost lansate oficial negocierile de aderare. "Suntem profund recunoscători pentru sprijinul neclintit", a declarat ea, amintind contribuţiile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a preşedintelui Consiliului European, Charels Michel şi a preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola.

La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a salutat lansarea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, calificând această zi drept una "istorică" pentru o ţară care luptă de mai bine de doi ani împotriva invaziei ruse, potrivit AFP. "Astăzi este o zi istorică", a spus preşedintele Zelenski pe reţelele de socializare."Nu ne vom lăsa niciodată deturnaţi de la drumul nostru către o Europă unită, către casa noastră comună, a tuturor naţiunilor europene. O casă care trebuie să fie paşnică", a subliniat şeful statului ucrainean.

Deschiderea acestor discuţii este rezultatul unui acord greu obţinut între 26 de ţări ale UE, care au fost nevoite să-şi folosească ingeniozitatea pentru a convinge cea de-a 27-a, Ungaria lui Viktor Orban, să nu blocheze procesul. Premierul ungar s-a opus vehement oricăror discuţii de aderare cu Ucraina, considerând ţara nepregătită. Cel mai apropiat stat membru al UE de Rusia lui Vladimir Putin, Ungaria blochează, de asemenea, orice ajutor militar european pentru Kiev.

Orban a acceptat în cele din urmă să părăsească masa negocierilor la summitul liderilor UE-27 din decembrie, iar cei 26 de omologi ai săi au decis să deschidă negocieri de aderare cu Kievul şi Chişinăul.

După deschiderea oficială a conferinţei interguvernamentale, negociatorii încep cu analiza legislaţiei celor două ţări pentru a verifica dacă este compatibilă cu cea a UE. Această etapă, cunoscută sub numele de "screening" în jargonul Bruxelles-ului, durează în mod normal între unul şi doi ani, au explicat surse diplomatice. Dar în cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova, lucrurile vor merge mai repede, deoarece "avem deja o idee destul de clară" asupra situaţiei, a subliniat diplomatul european, vorbind sub rezerva anonimatului.

La 7 iunie, Comisia Europeană a considerat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit acum toate condiţiile prealabile pentru aderare.

Executivul european a cerut Kievului să ia măsuri pentru a combate corupţia şi deţinerea oligarhilor. De asemenea, Comisia a cerut să se acorde o mai mare atenţie minorităţilor, o măsură solicitată insistent de Budapesta din cauza prezenţei unei comunităţi maghiare în Ucraina. UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată în iunie 2022, într-un gest extrem de simbolic, la câteva luni după începutul războiului declanşat de Moscova, precum şi Republicii Moldova vecine.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că deschiderea negocierilor de aderare prin intermediul primelor conferinţe interguvernamentale reprezintă "o etapă cheie", o dovadă a "progresului imens pe care ambele naţiuni l-au făcut pe calea către integrarea europeană, în pofida provocărilor imense cu care s-au confruntat şi cu care încă se confruntă". În acest context dificil, a evidenţiat "curajul şi solidaritatea extraordinară" de care a dat dovadă poporul ucrainean în "apărarea suveranităţii şi a viitorului european" al ţării. Referitor la traiectoria Chişinăului, înaltul oficial european a remarcat că "R. Moldova a rămas fermă în urmărirea unor legături din ce în ce mai strânse cu UE", în pofida provocărilor semnificative cu care s-a confruntat, "inclusiv presiuni economice şi intimidare politică". În finalul comunicatului, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană, prin instituţiile sale şi statele membre, este pregătită să sprijine Ucraina şi R. Moldova la fiecare pas al acestei călătorii.

Şi preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a avertizat, la 25 iunie 2024, Ucraina şi Republica Moldova, cu ocazia deschiderii oficiale a negocierilor pentru intrarea în Uniunea Europeană, că va fi "un drum dificil", dar care oferă "oportunităţi imense", transmite EFE. "Drumul de urmat va fi dificil, dar este şi plin de oportunităţi imense pentru Moldova şi Ucraina, precum şi pentru întreaga noastră Uniune", a indicat Von der Leyen într-un clip video distribuit pe contul său de X. Preşedinta CE a lăudat popoarele Ucrainei şi R. Moldova pentru că au dat dovadă de un "angajament neclintit şi hotărâre de a face parte din acest proiect" şi a apreciat că, chiar şi în vremuri de război şi tulburări, cele două ţări au iniţiat reforme ample. "Ne angajăm în aceste negocieri cu un spirit ferm de deschidere, participare şi angajament", a conchis preşedinta CE.


Acordul de securitate UE- Ucraina

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a aflat la 27 iunie 2024 în vizită la Bruxelles pentru a semna un acord de securitate cu Uniunea Europeană, considerând că acest text constituie o etapă spre "pace şi prosperitate" pe continent, a informat AFP.

"Pentru prima dată, acest acord va consacra angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a furniza Ucrainei un sprijin important, independent de orice schimbare instituţională internă", a spus Zelenski.

Ucraina a semnat deja 17 acorduri de securitate bilaterale similare, printre care cu SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Japonia.

Acesta este angajamentul asumat de ţările aliate ale Ucrainei de a-i furniza ajutor militar, financiar, umanitar şi politic, în condiţiile în care Kievul, în penurie de resurse, este în dificultate în faţa Moscovei pe frontul de est. Pe lângă noi planuri pentru o cooperare mai strânsă între industria de apărare din Ucraina şi UE, acordul conţine şi o nouă procedură de consultare în situaţii de criză. În cazul în care Rusia va ataca din nou Ucraina după actuala invazie sau foloseşte arme nucleare în timpul războiului în curs, UE şi Ucraina trebuie să organizeze consultări de urgenţă în termen de 24 de ore, la cererea oricărei dintre cele două părţi, pentru a discuta despre un posibil sprijin. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Gabriela Badea) 


Alte știri din categorie

Flux Documentare 2024-11-08 00:00:01

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Budapesta (7 noiembrie)

Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitat

Flux Documentare 2024-11-07 23:22:09

DOCUMENTAR: Scriitorul japonez Sir Kazuo Ishiguro, laureat Nobel în 2017, împlineşte 70 de ani (8 noiembrie)

Sir Kazuo Ishiguro este un scriitor britanic de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2017, ale cărui romane au fost traduse în peste 50 de limbi străine. Unele dintre cele mai bună cărţi ale sale - "The Remains of the Day" (1989) şi "Never Let Me Go" (2005) - au fost vândute, fiecare, în peste 1 milion

Flux Documentare 2024-11-07 22:27:08

O PERSONALITATE PE ZI: Sociologul şi academicianul Mihail M. Cernea

Sociologul Mihail M. Cernea, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 14 octombrie 1931, la Iaşi, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti între 1950 şi 1954. A de

Flux Documentare 2024-11-07 11:00:47

Festivalul de Film Românesc de la Washington, din 7-10 noiembrie 2024

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington are loc în perioada 7-10 noiembrie 2024, la Landmark's E Street Cinema, sub titlul "New Romanian Perspectives", conform informării Ambasadei României în SUA. Cel mai mare eveniment de promovare a cinematografiei naţionale din spaţiul nord-american, der

Flux Documentare 2024-11-07 03:39:38

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Dean Stockwell

Actorul de film, teatru şi televiziune, Dean Stockwell, cu o carieră de aproape şapte decenii, s-a remarcat în producţii precum "Quantum Leap" (1989-1993) sau "Dune" (1984). A primit o nominalizare la un Premiu Oscar la categoria cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din "Married to the Mob" (1988). Robert

Flux Documentare 2024-11-06 23:35:24

7 noiembrie - Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului (UNESCO)

Ziua internaţională împotriva violenţei şi a bullying-ului la şcoală, inclusiv a cyberbullying-ului, este marcată în prima zi de joi a lunii noiembrie, în 2024, la 7 noiembrie, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/. Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.u

Flux Documentare 2024-11-06 04:11:01

BISERICI ŞI CATEDRALE: Catedrala din Uppsala

Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform

Flux Documentare 2024-11-06 00:00:01

5 noiembrie - Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor (ONU)

Ziua mondială de conştientizare a tsunamiurilor este marcată, anual, la data de 5 noiembrie. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de dezastre provocate de tsunami. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismu

Flux Documentare 2024-11-04 22:29:19

O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul canadian Bryan Adams

Bryan Adams este un cântăreţ-compozitor rock, fotograf şi activist social ale cărui albume "Cuts Like a Knife" (1983) şi "Reckless" (1984) l-au făcut unul dintre cei mai populari şi de succes artişti ai anilor '80. S-a născut pe 5 noiembrie 1959, în Kingston, Ontario, Canada. Adams a fost un talentat muzical la o vârst

Flux Documentare 2024-11-04 17:02:33

DOCUMENTAR: Actorul american Matthew McConaughey împlineşte 55 de ani (4 noiembrie)

Actorul Matthew McConaughey, recompensat, în 2014, cu Premiul Oscar la categoria cea mai bună interpretare a unui actor în rol principal, pentru rolul Ron Woodruff din producţia "Dallas Buyers Club", s-a născut la 4 noiembrie 1969, în Uvalde, Statul Texas. A absolvit Universitatea din Austin (1993) şi a înregistrat primul succes cu filmul &q

Flux Documentare 2024-11-04 10:30:55

Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Guvernatorul de Minnesota Tim Walz, candidatul democrat la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 6 aprilie 1964, la West Point, Cuming County, Nebraska. A absolvit Liceul Butte (1982) şi Colegiul de Stat Chadron, cu o diplomă în ştiinţe sociale (1989), urmând apoi un master la Universitatea de Stat Minnesota, din Mankato, Minnesota (2001) şi cursuri la Universitatea

Flux Documentare 2024-11-04 10:17:26

JD Vance, candidatul republican la vicepreşedinţia SUA (fişă biografică)

Senatorul de Ohio JD Vance, candidatul Partidului Republican la vicepreşedinţia SUA, s-a născut la 2 august 1984, în Middletown, statul Ohio, potrivit https://www.vance.senate.gov şi https://www.biography.com. A absolvit, în 2003, Middletown High School. În 2005, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps,

Flux Documentare 2024-11-04 10:16:41

Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, candidata democrată la preşedinţia SUA, s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California, dintr-un tată de origine jamaicană, care a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, şi o mamă activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, care a emigrat din India

Flux Documentare 2024-11-04 10:15:47

Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA (fişă biografică)

Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a a

Flux Documentare 2024-11-03 23:57:24

O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Martin Henry Balsam

Actorul Martin Henry Balsam, deţinător al unui Oscar în 1966, cunoscut pentru rolurile din "Psycho", "A Thousand Clowns" sau serialul "Archie Bunker's Place", s-a născut la 4 noiembrie 1919, în Bronx, la Jewish, New York, SUA. A urmat liceul la "DeWitt Clinton High School" din New York şi cursurile clubul

Subscribe to our mailing list!

We don't spam