Există extratereştri care "se bălăcesc" în apa aflată sub suprafaţa unei luni îngheţate a planetei Jupiter? NASA a prezentat joi o sondă interplanetară care a fost construită pentru a încerca să descopere ceea ce se întâmplă pe satelitul Europa, informează AFP.

Sonda Clipper, construită cu un buget de 5 miliarde de dolari, va fi lansată în octombrie la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX cu destinaţia Europa, una dintre zecile de luni ale lui Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

Dispozitivul va călători peste cinci ani în spaţiu şi va trece iniţial pe lângă Marte, dacă totul se va petrece aşa cum este prevăzut, înainte să se plaseze o orbită în jurul lui Jupiter şi Europa în 2031.

"Una dintre întrebările fundamentale pe care NASA vrea să le înţeleagă este aceasta: 'suntem singuri în cosmos?'", a declarat Bob Pappalardo, coordonatorul ştiinţific al misiunii.

Dacă dovada unei forme de viaţă va fi descoperită, "ar fi un progres uriaş în înţelegerea gradului în care este răspândită viaţa în Univers", a adăugat el.

Sonda americană este deocamdată conservată într-o cameră sterilă la Jet Propulsion Laboratory (JPL), un centru deţinut de NASA în California, fiind accesibilă doar angajaţilor care poartă costume de protecţie din cap până în picioare.

Toate măsurile de precauţie au fost luate pentru ca sonda să nu ducă niciun microb terestru pe satelitul Europa.

Odată lansată misiunea sa, Clipper va începe o inspecţie detaliată a acestui satelit al lui Jupiter, ce are o mărime comparabilă cu a Lunii şi pe care oamenii de ştiinţă îl cred acoperit de apă îngheţată.

"Dispunem de instrumente precum camere foto, spectrometre, un magnetometru şi un radar care pot (...) să pătrundă prin gheaţă, să ajungă la apa lichidă şi să revină la suprafaţă pentru a ne spune cât este gheaţa de groasă şi unde se situează apa lichidă", a adăugat Bob Pappalardo.

Coordonatorii misiunii nu se aşteaptă să găsească "omuleţi verzi" care se bălăcesc acolo: de fapt, ei nu caută neapărat urme ale vieţii, ci doar condiţii favorabile acesteia.

Oamenii de ştiinţă ştiu deja că până şi în climatele extreme de pe Terra, sub calota glaciară, în medii lipsite de lumină, mici forme de viaţă pot să existe.

"Dacă lunile din jurul planetelor îndepărtate de stelele lor pot să găzduiască viaţa, atunci eu cred că numărul posibilităţilor din Sistemul Solar, din Univers, ca viaţa să fie prezentă, creşte considerabil", a declarat Jordan Evans, şef de proiect în cadrul misiunii Europa Clipper.

100.000 de radiografii toracice

Studierea lunii Europa nu va fi însă uşoară: un puternic câmp de radiaţii înconjoară acest satelit natural al lui Jupiter şi el ar putea avaria instrumentele sondei Clipper, care va primi asupra ei echivalentul a 100.000 de radiografii toracice la fiecare rotaţie efectuată în jurul obiectivului său.

Din cauza distanţei, datele obţinute de sondă vor avea nevoie de 45 de minute pentru a ajunge la centrul de control al misiunii.

Şi în pofida panourilor solare enorme care vor fi desfăşurate odată ce dispozitivul va ajunge în spaţiu, va fi foarte greu ca sonda Clipper să fie menţinută foarte multă vreme în stare de funcţionare, a precizat Jordan Evans.

"Aproape de Pământ, panourile solare ar putea alimenta 20 de case în mod continuu. Dar în apropiere de Jupiter, doar câteva becuri şi aparate mici", din cauza distanţei mari ce separă uriaşa planetă de Soare, a explicat el.

Misiunea, a cărei planificare a început la sfârşitul anilor 1990, ar trebui să se încheie în jurul anului 2034, când Clipper va fi atins sfârşitul duratei sale de funcţionare utilă.

Ultima etapă din misiunea acestei sonde va fi aceea de a o prăbuşi pe o lună a planetei Jupiter, a declarat Tim Larson, director-adjunct de proiect.

"Când vom fi terminat cu misiunea ştiinţifică, modalitatea de distrugere a sondei va consta în prăbuşirea ei pe un alt corp ceresc din sistemul Jovian ce va fi disponibil pentru acest aparat", a explicat el.

Pentru moment, NASA prevede să direcţioneze sonda Clipper către Ganymede, cel mai mare satelit natural al planetei Jupiter, a mai spus cercetătorul american. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)