Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a îmbrăcat în straie de sărbătoare, sâmbătă, deschizându-şi porţile pentru cea de a XXIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, la care au venit peste 40 de meşteri populari din diferite zone ale ţării, care expun de la ceramică şi ţesături până la icoane, opinci, sculpturi, pălării, instrumente muzicale şi multe altele.

Artizanii le transmit tinerilor tainele meşteşugurilor în cadrul unor ateliere demonstrative de prelucrare a cânepii, a ţesăturilor de interior, a costumelor populare şi a podoabelor, arătându-le celor interesaţi frumuseţea dogăritului, a modelării ceramicii şi a lemnului, migala încondeierii ouălor sau meşteşugul împletiturilor.

Printre ei se află şi iconarul Nicolae Muntean din comuna Giarmata, de lângă Timişoara, care a relatat pentru AGERPRES că salvează bucăţi de lemn din gospodărie, aparent nefolositoare, bucăţi de mobilier ori doage, care într-o clipă ar putea deveni surcele şi cenuşă, dar el le dă viaţă pentru un veac, chiar două, de acum înainte, pictându-le cu chipuri de sfinţi, îngeri, cu cruci sau simboluri liturgice.

"Sunt unul dintre tezaurele umane vii recunoscute de UNESCO în domeniul icoanei şi am încercat cât am putut să aduc tradiţia icoanei în actualitate şi să o pot duce mai departe. Fac icoane pe sticlă, dar am făcut şi pe lemn, sculptură în lemn, pictură. Cel mai mult mi-a plăcut să aduc la viaţă lemnul vechi, obiectele vechi şi, în mare măsură, copaia care ţine pâinea şi doagele care ţin vinul. Pâinea şi vinul - simboluri liturgice. Am încercat să fac şi troiţe, doagelor le-am dat formă, pe care am inscripţionat iniţialele "IC XC NI KA" (Iisus Hristos Biruitor). Aceste doage în cinci minute puteau fi arse în foc şi să ajungă cenuşă, dar eu le-am redat viaţa. Garantez pentru 200 de ani şi când se strică, să vină atunci la mine să le refac. Sunt lucrări pe lemn de stejar, de salcâm, cu esenţă tare", a afirmat Nicolae Muntean.

Dinu Perva este un alt meşteşugar cu zeci de ani de experienţă, care a adus la târg obiecte unice, de la coşuri împletite din răchită la piese de mobilier. Îmbinând tehnici clasice cu inovaţii personale, Dinu Perva creează adevărate opere de artă, pentru că, după cum spune, "în obiectul făcut de un meşter se regăseşte o părticică din sufletul lui, pus acolo cu drag".

Sub curcubeul toamnei, alături de meşterii şi artizanii specializaţi în prelucrarea lutului, a lemnului, a osului, a metalului, în crearea de ţesături, măşti, în podoabe populare, împletituri, icoane, dantelărie, obiecte din sfoară, instrumente muzicale, este prezentă şi gastronomia tradiţională, cu produse preparate după reţete proprii, moştenite din familie, de la cele de panificaţie, patiserie şi paste făinoase, până la cele din carne şi lactate.

"Muzeul Satului Bănăţean se doreşte a fi un păstrător al tradiţiilor. Am încercat să desfăşurăm de-a lungul întregului an tot felul de evenimente, târguri, festivaluri, expoziţii, venind în întâmpinarea cererilor primite din partea oamenilor. Tot mai mulţi cetăţeni caută o reîntoarcere la rădăcinile lor. Trebuie să prezentăm lumii toate acele elemente care ne fac mândri de ţara noastră", a declarat, sâmbătă, în deschiderea evenimentului, managerul Muzeului Satului Bănăţean, Dorel Micle.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, a punctat că administraţia judeţeană şi-a propus să reunească milenii de tradiţie şi valoare românească la Timişoara.

"Ce poate lega mai bine un popor decât cultura, tradiţiile şi credinţa sa? Altfel, suntem doar nişte indivizi care venim de nicăieri şi mergem spre nicăieri, cum spunea Petre Ţuţea. Vă doresc să continuaţi această tradiţie şi să aveţi cui să o transmiteţi mai departe: tinerilor, în primul rând, care trebuie să preia de la voi arta meşteşugurilor, tradiţiile", a spus Alin Nica.

Viceprimarul municipiului Timişoara, Ruben Laţcău, a arătat, în context, că elementele tradiţionale trebuie conservate ca un arc în timp.

"Cred cu tărie că vom ajunge, în curând, într-un moment în care ne vom redescoperi valorile şi tradiţiile. Eu sunt din Bihor, mama este dintr-un sat din vârful dealului, de la capăt de drum. Când eram mici şi mergeam la ţară, toată lumea avea un război de ţesut în casă. Bunica încă mai ţesea cu războiul. Din păcate, în anii '90 a început această modă a geamurilor termopan şi a elementelor de inox. S-a pierdut foarte mult din valoarea şi tradiţia acestor sate, într-un proces de modernizare pe care nu l-am înţeles. Dacă mergem în concediu în alte ţări, Italia, Franţa, în alte zone din Balcani, vedem că tocmai aceste elemente tradiţionale autentice sunt cele care atrag, care dau nuanţă şi culoare. Cred că avem nevoie să ne redescoperim, ca ţară. Trebuie să ne redescoperim meşterii, valorile, elementele tradiţionale şi să le valorificăm", a subliniat Ruben Laţcău.

La Târgul Meşterilor Populari sunt multe produse, iar unii vizitatori cumpără chiar şi articole mai scumpe, vestimentare, ornamentale sau de mobilier.

Icoanele mai mari, pictate manual, ajung la 2.000 de lei, farfuriile de Horezu se apropie de 40 de lei, iar pe cojoacele brodate manual se cer sute de lei.

Târgul poate fi vizitat sâmbătă până la ora 18,00, iar duminică până la ora 13,00. Intrarea este liberă. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)