Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB) a realizat, în premieră, o analiză obiectivă a mediului de afaceri bihorean în contextul a trei regiuni de dezvoltare, Centru, Nord-Vest şi Vest, pentru a avea un diagnostic real necesar unei strategii de dezvoltare locală pe termen lung.

"Scopul analizei este stabilirea unui diagnostic, real şi sincer, al economiei judeţului care să stea la baza unei dezbateri publice pentru generarea unei strategii de dezvoltare incluzivă, flexibilă şi foarte agilă pe termen lung a judeţului. Trebuie să analizăm punctele forte şi vulnerabilităţile noastre în raport cu judeţele învecinate, astfel încât să ştim exact ce trebuie făcut pentru creşterea bunăstării", a declarat, marţi, în conferinţă de presă, preşedintele AFB, Octavian Dan.

Acesta a prezentat o analiză complexă din punct de vedere economic, "singura la nivelul asociaţiilor patronale, care intră foarte mult în detalii şi în premieră pe regiuni", privind poziţia judeţului Bihor în interiorul arealului format din regiunile de dezvoltare Centru, Nord-vest şi Vest, respectiv 16 judeţe.

Pentru a nu se rezuma la datele statistice, conducerea AFB a folosit o serie de rapoarte ANAF şi analize economice pentru cele trei regiuni de dezvoltare, pentru perioada 2018 - 2023, cu sprijinul consultantului Liviu Sav, expert financiar, membru al ACCA - Asociaţia internaţională de contabilitate şi management.

Analiza este axată pe principalii indicatori - număr de companii, cifra de afaceri, profitul net, rata profitabilităţii, număr de angajaţi etc, dar şi cifra de afaceri pe angajat sau profit net pe angajat.

"O recapitulare, oarecum parţială, între judeţul Bihor şi cele trei regiuni, arată, de fiecare dată, la fiecare indicator, că: judeţul Bihor are o pondere mai mare a IMM-urilor în cifra de afaceri decât media; are o pondere mai mare în profitul net cumulat decât media celor trei regiuni şi o pondere mai mare a numărului de angajaţi. Prin urmare, IMM-urile generează cea mai mare cifră de afaceri peste media regiunii, cel mai mare profit cumulat mult peste media regiunii şi asigură cele mai multe locuri de muncă peste media regiunii. Asta arată foarte clar că cea mai importantă categorie de companii din economia judeţului sunt IMM-urile, indiferent din ce punct de vedere le privim", a subliniat, în prezentarea sa complexă, Dan Octavian.

Un indicator important, care dă de gândit, este profitabilitatea muncii în judeţ, Bihorul fiind pe locul 12, cu o valoare de 2.400 de lei pe lună.

"Un angajat din Bihor produce de două ori mai puţin unul din Sibiu, Sălaj sau Cluj, pe primele locuri. Constatăm că nu doar judeţele mari, dar şi o parte din judeţele pe care noi le considerăm mici se dovedesc a avea o rată a profitabilităţii muncii mai mare decât în Bihor, chiar şi la categoria IMM-uri. La companiile mari, profitabilitatea muncii este de 12 ori mai mare în judeţul Sălaj faţă de Bihor, este de 5,8 ori mai mare în judeţul Sibiu, de 3,6 ori mai mare în Cluj şi de două ori mai mare în Timiş. Aceste diferenţe relevă o realitate neaşteptată şi anume nu doar că avem companii mari cu o marjă de profit mică ci avem şi companii mari cu o profitabilitate a muncii mică. Atunci când vorbim despre creşterea productivităţii, a bunăstării, a salariilor, trebuie să vedem de unde pot să vină aceşti bani. Ori dacă nu vin din profitabilitatea muncii, atunci alte resurse nu ar putea să existe", a afirmat Octavian Dan.

Dezbaterile vor avea loc în următoarele două-trei săptămâni, fiind invitaţi reprezentanţi ai antreprenoriatului local şi ai autorităţilor judeţene, în perspectiva elaborării unor măsuri care să vină în întâmpinarea tuturor categoriilor de companii, ca mecanisme de accelerare.

Propunerile şi soluţiile identificate ar urma să fie implementate ca măsuri de stimulare a creşterii productivităţii companiilor, a creşterii cifrei de afaceri a acestora, a implementării de soluţii inovative şi nu în ultimul rând, pentru creşterea bugetului de salarii. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)