Singurul teatru independent pentru copii din judeţul Bihor, "Comoara cu poveşti Oradea", aniversează în septembrie 2024 un deceniu de activitate, cu spectacole "pentru copii de la 3 la 99 de ani", bazate pe divertisment, educaţie şi interactivitate.

"Este un apostolat continuu pentru noi. Adică să facem educaţie prin cultură adevărată. Acesta este principiul de bază al nostru. În acelaşi timp, considerăm că cel mai bun critic teatral nu este specialistul, ci copilul însuşi. Spectatorii. Voit am făcut o exagerare afirmând că spectacolele noastre se adresează copiilor cu vârste între 3 ani şi 99 de ani, exagerare acceptată de public, pentru că la noi vin copiii de mână cu părinţi şi bunici. Şi-apoi, după cum ştim, toţi avem încă, în interior, un copil care merită să se bucure", a declarat marţi, pentru AGERPRES, fondatorul şi directorul general al acestui teatru, Marius Aron.

Trupa "Comoara cu poveşti" - Trendart Company a fost înfiinţată în anul 2012, la iniţiativa lui Marius Aron, după ce a condus Teatrul de Stat pentru Copii şi Tineret "Arcadia", timp de 15 ani. Împreună cu el au pornit acest proiect Emese Csuri, scenograf la Arcadia începând din 1990, dar şi textieră şi costumieră, alături de fiul acestora, Eric Christian Aron, manager adjunct.

Trupa mai este alcătuită din actorii Daniel Teszler, Georgiana Cora Jecu, Loredana Ionaş şi Nora Tiu Chiriac, actriţă specializată în pedagogie teatrală, regizor şi lector universitar.

Echipa este completată de inginerul de sunet Lucian Obadă, conducerea companiei investind constant în echipamente de calitate pentru sunet, lumini şi decor. Iar microbuzul propriu le oferă libertatea de a instala scena oriunde.

"Punctele noastre forte sunt mobilitatea, adaptarea la spaţiile neconvenţionale, talentul şi devotamentul. De la bun început, am pus preţ pe spectacole muzicale şi interactive. Anii petrecuţi frecventând oraşe, sate, teatre, şcoli şi grădiniţe din ţară şi din străinătate au demonstrat că teatrul nostru are cele mai bune spectacole. Se pare că suntem singura companie de cinci stele din ţară, conform recenziilor monitorizate de Facebook. Şi garantez că sunt aşa, deoarece feedback-ul cel mai important vine imediat după spectacol", a menţionat Marius Aron.

Abia din 2014 se poate considera că şi-au început cu adevărat programul educativ, având stagiuni complete, din toamnă până în vară. Deşi are o pregătire de manager cultural, lui Marius Aron nu i-a fost uşor să producă toţi banii pentru a le asigura salarii celor şapte angajaţi. Inclusiv în perioada anilor de pandemie, când a reuşit să-şi păstreze colectivul.

"E diferit faţă de situaţia unei instituţii bugetate, cum era Teatrul Arcadia. Am avut mare noroc, totuşi, că eram un om cunoscut în domeniu. Intrarea noastră pe piaţă s-a produs foarte lin şi fără dificultăţi majore. Am ales poveşti deosebit de cunoscute din literatura pentru copii, dar avem şi scenarii proprii pentru spectacole care rezonează pozitiv cu publicul. 80 la sută din repertoriu sunt, de fapt, poveşti pe care copiii le au în bibliografie, cum ar fi 'Fata babei şi fata moşului', după Ion Creangă", a precizat directorul teatrului independent.

În fiecare an, trupa "scoate" două premiere, una toamna şi una în ianuarie. Pe lângă acestea, se reiau unul sau două spectacole pe care le-au jucat în urmă cu cinci-şase ani, pentru generaţiile noi de copii. Anual, în jur de 220 de spectacole sunt jucate într-un program bine organizat.

Compania îşi desfăşoară activitatea atât în Oradea, în parteneriat cu 56 de grădiniţe şi şcoli, până la clasa a VIII-a, cât mai ales în mediul rural în aproape toate localităţile din judeţ, mai puţin în cele cu populaţie majoritar maghiară. Sunt puţine şcoli care au săli de spectacol, motiv pentru care se joacă şi în săli de sport sau în alte spaţii neobişnuite.

Pe lângă Bihor, trupa s-a deplasat şi în judeţele învecinate - Satu Mare, Arad, Sălaj, Alba, Timiş, chiar şi la românii din Ungaria, la Gyula. Cu toate că biletul de intrare este de doar 17 lei, sunt mulţi copii, mai ales în rural, care nu pot să şi-l cumpere. De cele mai multe ori, aceşti copii sunt lăsaţi să vizioneze spectacolul, fără plată. O soluţie de apreciat vine din partea unor primari care au decis să "sponzorizeze" evenimentul din bugetul local.

"La ţară, copiii de acolo nu au acces la atâtea surse culturale precum cei de la oraş. Ne bucură enorm să vedem feţele copiilor radiind de fericire! Sau implicarea lor veselă în jocul interactiv. Reprezentaţiile noastre sunt cu actori pe viu, nu-s cu păpuşi, care apar destul de rar. Suntem singura trupă din ţară care terminăm spectacolul cu întrebarea: Ei, copii, ce am învăţat noi azi? De exemplu: Rău faci, rău primeşti. Bine faci, bine primeşti. Şi încheiem astfel cu două-trei proverbe, rezultate din textul spectacolului, sute de copii repetă proverbul", a afirmat el.

Potrivit managerului, la nivel mondial se mai scrie foarte puţin teatru pentru copii, iar cele mai multe dintre spectacolele trupei se adaptează pe poveştile scriitorilor Fraţii Grimm, Andersen, Ion Creangă. Însă următoarea premieră a trupei orădene se numeşte "Peter Pan în ţara de nicăieri" pe un text scris de Csuri Emese. De altfel, scenografa a mai realizat vreo zece lucrări pe care ar putea să le publice.

În ce priveşte regia, la început au lucrat cu regizori invitaţi, precum regretatul Mihai Păun, Traian Săvinescu, dar după experienţa personală ca actor şi fost director la "Arcadia" care a văzut mii de spectacole, Marius Aron şi-a încercat talentul şi ca regizor. Cu rezultate "absolut senzaţionale", afirmă el, "fără falsă modestie". Însă o preferă, în prezent, în această calitate pe Nora Tiu Chiriac, "motorul artistic al trupei".

Pentru a ajunge cu spectacole la un număr mare de copii, managerul Marius Aron are două proiecte importante pe care ar dori să le pună în practică. Unul se numeşte "Teatrul pe roţi în Munţii Apuseni", pentru care s-a străduit, în zadar, să obţină finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Prin celălalt se intenţionează deplasări în străinătate la copiii din diaspora, deoarece mulţi copii români născuţi acolo îşi uită limba maternă. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lãzãroiu)